Prezență NATO în Europa de Est: cum, când și pe ce bani?

Criza din Ucraina poate însemna o prezență permanentă a NATO în Europa de Est. Este ce a explicat presei, din Canada, generalul Philip Breedlove, comandant al forțelor aliate în Europa. „Trebuie să ne evaluăm capacitatea de reacție, disponibilitatea și poziționarea forțelor pentru a fi în măsură să răspundem acestei noi paradigme”,a indicat generalul, în contextul situației tot mai tensionate creată de Rusia în Ucraina. Noile date arată că Rusia nu mai poate fi percepută, ca până acum, drept partener, a mai explicat generalul, scrie RFI Romania. 

Această permanentizare, cel mai probabil prin crearea unor noi baze militare va fi însă stabilită prin guvernele statelor membre. Concret, deocamdată nu se știe. Oficiali NATO contactați de RFI nu au răspuns sau nu au dorit să vorbească despre acest subiect.

Totuși, prin aceste mișcări și declarații, NATO demostrează că a înțeles ce era de făcut și se produce practic o schimbare în întregul concept de securitate, explică, la RFI, Șerban Cioculescu, lector la Facultatea de Științe Politice. „Generalul Breedlove face parte dintre acei oficiali americani și aliați care au înțeles foarte bine necesitățile geostrategice actuale, în sensul că, în fața tentativei Rusiei de a modifica prin forță granițele în zona est-europeană, singura reacție posibilă e un plus de forță coercitivă. Iar desfășurarea celor 600 de militari americani și canadieni în Polonia, în țările baltice și trimiterea de echipamente militare, avioane AWACS inclusiv în România demonstrează acest angajament pe care Rusia a început să și-l ia, de a asigura apărarea colectivă pentru toți alianții de pe flanc și de a crea un balans strategic în relația cu Rusia. De a evita ca Rusia să perceapă lipsa de prezență a NATO drept o slăbiciune.”

Citeste si: De ce vrea UE un preţ unic pentru gazul rusesc. Cât cere Putin fiecărei ţări europene

La mijlocul lunii aprillie, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen îi informase pe miniștrii europeni ai Apărării că organizația a luat și că va mai lua măsuri pentru a consolida apărarea colectivă în contextul crizei din Ucraina. Măsurile au fost luate în special pentru a apăra mai bine cele trei state baltice – Letonia, Lituania și Estonia – dar și Polonia și România. În statele baltice au fost trimiși 600 de militari. În România, prezența militară americană a fost sporită tot cu 600 de oameni. În fapt, o parte din aceștia au venit de la bazele din Germania către baza de la Mihail Kogălniceanu.

Dincolo de asta, așa cum notează Reuters, NATO a instituit un sistem de rotire a trupelor terestre, navale și aeriene în aceleași state – balticele, Polonia și România, doar că acesta se va termina la sfârșitul anului.

Există state NATO care se opun prezenței permanente

Nu toate statele membre NATO își doresc această prezență permanentă, mai spune Șerban Cioculescu: „Nu există chiar unanimitate în structurile de decizie ale NATO, în sensul că nu toate statele membre își doresc acest lucru. Desigur, Polonia, România, statele baltice își doresc această prezență permanentă a NATO în această zonă. Dar să ne gândim la Germania, la Grecia, la Bulgaria, țări care sunt mai apropiate, economic vorbind, de interesele rusești și atunci evident că aceste țări nu privesc așa cum privim noi prezența militară a NATO. De aceea mă aștept să existe lungi dezbateri, polemici și un proces decizional destul de sinuos până când se va decide dacă această prezență va fi de lungă durată sau permanentă.”

Cele mai multe state NATO nu își doresc să transforme Rusia într-un adversar, ci doar să îi arate niște linii roșii pe care nu poate să le încalce. Aceasta ar fi agresarea unui stat membru al Alianței, mai spune expertul.

„Luăm aceste măsuri pentru a ne asigura aliații și nu pentru a provoca Rusia și încercăm să transmitem asta la toate nivelurile posibile”, a mai explicat comandantul forțelor NATO din Europa.

Vorbind la nivel concret, de cifre, nivelul prezenței militare americane în Europa s-a redus cu trei sferturi față de perioada Războiului Rece. Progresiv, s-au redus și bugetele alocate de statele europene membre NATO pentru apărare. Secretarul general al NATO le-a cerut, recent, miniștrilor Apărării să sporească aceste bugete. Cum se va putea face, financiar, această consolidare a securității în Est, l-am mai întrebat pe expertul pe probleme de securitate Șerban Cioculescu: „Cu siguranță cele mai multe state NATO ar trebui să-și mărească bugetele alocate Apărării. Pentru că actualment sau până la criza din Ucraina, majoritatea statelor NATO aveau alocat undeva între 1 – 1.5% din PIB. Cifrele sunt îngrijorătoare. Pentru că, și dacă nu ne gândim neapărat la cursa înarmării, pentru că nu trebuie să cădem în capcana jocului de sumă nulă, dar nici nu poți să stai pe loc când vezi cum în lume principalii competitori strategici cheltuie și se dotează cu armamente moderne. Trebuie să existe o încercare de a ține pasul. Cei mai mulți experți estimează că țările NATO au păcătuit alocând destul de puțini pentru apărare. În același timp, nu sunt foarte multe proiecte comune. De multe ori banii sunt cheltuiți pe proiecte separate, naționale în loc să fie puse în comun capabilități. Așa cum există proiectul comun de Smart Defense. Care a dat unele rezultate, dar nu în măsură satisfăcătoare. Și acum e o tendință de a recupera rapid pentru a face față situației.”

Schimbarea întregului concept strategic

Lucrurile în privința prezenței permanente a NATO în estul Europei vor fi dezbătute și decise cel mai probabil la summitul NATO ce va avea loc în septembrie, în Țara Galilor. La această reuniune se va propune aproape sigur o modificare a conceptului strategic al NATO, mai spune, la RFI, Șerban Cioculescu, lector la Facultatea de Științe Politice. „Aceste dezbateri vor începe cu mult înainte de summit. Vor avea loc numeroase tatonări pentru că e clar că unele țări vor propune modificarea conceptului strategic. Chiar un concept strategic nou, pentru că cel de la Lisabona nu a putut lua în calcul criza din Ucraina. Alte țări vor dori doar modificări periferice și atunci va fi o întreagă dezbatere către ce model va evolua NATO. Va evolua spre un model de apărare colectivă teritorială bazat pe o nouă doctrină a represaliilor masive așa cum era în epoca Războiului Rece sau NATO va considera că ce s-a întâmplat în Ucraina e mai degrabă un accident, ce nu e reprezentativ pentru tendințele actuale de securitate din lume. În același timp, va fi vorba și de o mai bună alocare a resurselor. Disputa se va purta între statele care vor cere ca fondurile să fie alocate preponderent pentru apărarea colectivă pe flanc și statele care vor cere ca NATO să păstreze un aspect oarecum global.”