Pricopie: Am putea avea o platformă manuale.ro accesibilă elevilor chiar dacă sunt în străinătate

„Primele lucruri pe care trebuie să le facem în momentul de faţă este să împrospătăm manualele. Am mai spus lucrul ăsta, avem manuale vechi şi de 10-12 ani, trebuie să aducem la zi curriculum, să gândim noi manuale care să aibă o structură mult mai flexibilă, în sensul că, în orice moment, dacă doreşti să actualizezi o secţiune din manual, să o poţi face”, a declarat luni, pentru MEDIAFAX, ministrul Educaţiei.

Remus Pricopie a precizat că manualele avizate de Ministerul Educaţiei ar putea fi accesibile elevilor chiar dacă sunt în străinătate prin intermediul instrumentelor informatice.

„Nu văd de ce să nu avem o platformă «manuale.ro» în care toate manualele avizate de Ministerul Educaţiei să fie accesibile tuturor celor care doresc să înveţe, indiferent dacă sunt elevi în România sau în Australia, pentru că, să nu uităm, avem români care sunt stabiliţi în alte ţări, iar părinţii fac eforturi să facă rost de manuale pentru a-i învăţa pe copii istoria, geografia sau limba română”, a spus Remus Pricopie.

În opinia ministrului Educaţiei, utilizarea instrumentelor informatice permite şi o mai bună asimilare a informaţiilor.

„Eu am văzut în ultimele săptămâni diferite exemple de manuale electronice, manuale digitale şi, în momentul de faţă, în câteva şcoli din România se fac şi nişte studii pilot, respectiv două clase identice, una care lucrează cu metodele vechi, ca să spun aşa, alta care lucrează cu metodele digitale. Sper ca în curând să avem şi rezultatele evaluării, după o perioadă de predare diferenţiată. Presupun şi mă aştept ca cei care au folosit noile tehnologii să aibă rezultate mult mai bune. De altfel, cercetările de specialitate demonstrează acest lucru, dar vreau să vedem dacă şi în România se aplică”, a mai spus Remus Pricopie.

Ministrul a adăugat că dacă vor fi suficiente date pentru a merge mai departe în această direcţie, speră ca în câteva luni, şi nu peste un an sau doi, să aibă loc primele licitaţii pentru manuale digitale.

Pricopie a subliniat că introducerea manualelor digitale nu înseamnă că nu vor mai exista manualele în format clasic.

„Asta nu înseamnă că nu vor exista şi manualele în format clasic, dar lângă manualul în format clasic, care trebuie să fie un manual mult mai rarefiat, mai redus, să existe instrumentele necesare fie pe platformă, fie pe alt suport informatic”, a explicat ministrul Educaţiei.

Pricopie a vorbit şi despre provocările în faţa cărora se află ministerul pentru a îmbunătăţii educaţia, mai ales că nu există o predicţie privind nevoile copiilor peste cinci sau zece ani.

„Avem mai multe provocări cărora trebuie să le facem faţă astăzi. Pe de o parte, sunt provocările legate de prezent, de modul în care arată educaţia astăzi, de ceea ce putem să facem pentru a putea îmbunătăţi educaţia astăzi. Pe de altă parte, însă, avem provocări legate de viitor. Ştim noi cum va arăta şcoala peste cinci sau zece ani? Răspunsul este nu, nu vom şti cum arată şi nu ştim cum arată şcoala dacă nu începem un proces foarte serios de evaluare a nevoilor pe care copiii noştri le vor avea peste cinci sau zece ani”, a mai spus Pricopie.

Ministrul a precizat că în momentul de faţă sunt transformate toate achiziţiile din punct de vedere al educaţiei din ultima sută de ani într-un nou model de educaţie, care include noile tehnologii şi accesul mult mai larg la informaţie.

„Înainte, accesul la informaţie al copiilor se făcea numai prin părinţi sau prin dascăli. Astăzi, accesul copiilor la informaţie se face prin tot felul de canale de comunicare care le sunt la dispoziţie, au în buzunar instrumentul prin care au acces la informaţii. Or, educaţia trebuie să se schimbe de la accent pe informaţie, la accent pe gestionarea informaţiei şi pe orientarea copiilor pe informaţiile care le sunt utile, informaţiile de calitate”, a adăugat Pricopie.

Ministrul Educaţiei a mai spus că o altă provocare este legată de meseriile la modă peste două decenii, despre care şcoala nu are astăzi cunoştinţă.

„A doua provocare majoră, apropo de viitor, este faptul că noi, de fapt, nu ştim astăzi ce meserii vor fi peste 15 sau peste 20 de ani. Dacă ne uităm un pic la politicile Comisiei, vom vedea că una dintre preocupările lor majore este aceea de a investiga meseriile viitorului. Cum vor arăta meseriile viitorului astfel încât astăzi să putem să-i educăm pe tineri, elevi şi studenţi în concordanţă cu aceste meserii este o preocupare care trebuie să fie şi pe agenda noastră, pentru că altfel în permanenţă vom spune că există un decalaj din ce în ce mai mare dintre ceea ce produce şcoala şi ceea ce este nevoie în viaţa reală pe piaţa forţei de muncă, în societate în ansamblu. Spunea zilele trecute cineva în Parlament – a fost o întâlnire la Comisia de educaţie din Senat – că educaţia arată ca un tren care trebuie reparat şi modernizat în timp ce merge, trenul acesta nu se poate opri. Are perfectă dreptate persoana respectivă, noi trebuie să asigurăm funcţionarea acestui tren şi condiţii decente astăzi şi, în acelaşi timp, trebuie să proiectăm noul tren care va funcţiona peste câţiva ani”, a mai spus ministrul Pricopie.