Prigojin nu a scăpat de dosarul penal pentru rebeliune armată – Kommersant

Dosarul penal a fost deschis în temeiul articolului 279 din Codul Penal rus în noaptea de vineri spre sâmbătă, când Prigojin şi oamenii săi au anunţat că au trecut graniţa rusă dinspre Ucraina în regiunea Rostov (sud) şi au început un „marş al dreptăţii” spre Moscova, după ce au denunţat un atac al armatei ruse asupra unei tabere de mercenari în spatele frontului.

Duminică, unele media şi conturi de Telegram au transmis că Parchetul General – care recunoscuse anterior ca legală şi justificată decizia anchetatorului Comitetului de Anchetă al FSB de a declanşa un dosar pentru ‘rebeliune’ – anulase această decizie, punând capăt urmăririi penale împotriva lui Prigojin.

Cu toate acestea, o sursă Kommersant din cadrul parchetului a spus că decizia de declanşare a unui dosar penal nu a fost înca anulată, iar ancheta cu privire la „organizare de rebeliune” continuă. Potrivit interlocutorului ziarului rus, a trecut prea puţin timp pentru luarea unei alte decizii.

Deşi formaţiunile de mercenari precum Wagner sunt interzise de legislaţia rusă, aceasta a devenit principalul detaşament de asalt al forţelor ruse care luptă pe teritoriul ucrainean, în plină invazie rusă în Ucraina.

Şeful Grupului Wagner a denunţat gestiunea dezastruoasă a conducerii militare ruse, în frunte cu ministrul apărării, Serghei Şoigu, şi şeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, în războiul dus în Ucraina, a căror „incompetenţă”, spune el, a costat viaţa a circa ‘100.000 de soldaţi ruşi’, conform EFE.

După ce anunţase sâmbătă dimineaţa luarea sub control a oraşului Rostov pe Don, sediul Statului Major General al Districtului militar Sud, centrul responsabil de operaţiunile în Ucraina, iar o coloană de mercenari avansase în cursul după-amiezii până la 200 km de Moscova, Prigojin a ordonat unităţilor sale să facă cale întoarsă pe motiv că nu vrea „o mai mare vărsare de sânge”.

Criza de 24 de ore – s-a spus oficial de Moscova – a fost mediată de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, care de 20 de ani se cunoaşte cu Prigojin, după cum a explicat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Înţelegerea la care s-ar fi ajuns cu Prigojin, care s-a retras apoi cu oamenii săi din Rostov pe Don şi, mai târziu, duminică, şi din regiunile Moscova şi Voronej (pe unde trece autostrada care leagă sudul de capitală), consta în trimiterea lui Prigojin în exil în Belarus şi renunţarea la acuzaţia penală, pentru care ar putea fi condamnat la o pedeapsă între 12 şi 20 de ani de închisoare.

Pactul prevedea, de asemenea, că mercenarii care s-au alăturat revoltei liderului lor nu vor fi urmăriţi penal, iar acei luptători care nu au participat direct la revoltă puteau semna un contract cu Ministerul Apărării, urmând să intre sub comanda lui Şoigu şi Gherasimov.

Atât Şoigu, cât şi preşedintele rus Vladimir Putin ordonaseră tuturor unităţilor ruseşti de „voluntari” să semneze un contract cu Ministerul Apărării până la 1 iulie, lucru pe care Prigojin îl respinsese ferm înainte de revoltă.

În acest moment nu se ştie unde se află şeful Wagner, el fiind văzut ultima oară sâmbătă seara când părăsea Rostov pe Don în uralele mulţimii.

Deputat în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), generalul în rezervă Andrei Gurulev a declarat luni că, după tentativa de rebeliune, liderul Wagner, Evgheni Prigojin, şi aliatul său Dmitri Utkin, fost ofiţer în trupele speciale al GRU – serviciul de informaţii al armatei ruse – despre care se spune că ar fi creat grupul de mercenari Wagner, ar face bine să se sinucidă, potrivit publicaţiei ucrainene Dialog.