Conform statisticilor Băncii Naționale a României (BNR) soldul creditului neguvernamental total a crescut pentru a șasea lună la rând în iunie, cu un ritm lunar de 1.4%, la 242,4 miliarde lei, ceea ce constituie un nou nivel record al acestuia. Pe de o parte, soldul creditului neguvernamental denominat în lei s-a majorat cu 1.9% lună/lună la 157,7 miliarde lei, evoluție susținută de nivelul redus al costurilor reale de finanțare: componenta populație a urcat cu 1.9% la 88.9 miliarde lei, iar pe segmentul companii s-a înregistrat un avans de 2% la 68,8 miliarde lei.
„Pe de altă parte, soldul creditului neguvernamental denominat în valută a crescut cu un ritm lunar de 0.4%, la 84,8 miliarde lei în iunie, pe fondul majorării componentei companii cu 1.6% la 45,3 miliarde lei (pe segmentul populație s-a consemnat o scădere cu 1% la 39,4 miliarde lei)”, spune Andrei Rădulescu în analiza sa. Astfel, în semestrul I soldul creditului neguvernamental total a crescut cu 6.5% an/an, majorarea componentei lei cu 16% an/an contrabalansând declinul înregistrat pe segmentul valutar cu 7% an/an.
În schimb, creditul total acordat populației a crescut cu 5.3% la 128.3 miliarde lei în semestrul I. De remarcat este majorarea componentei ipotecare cu 5.5% la 69.8 miliarde lei (nivel record pentru acest tip de credit). Această majorare s-a realizat aproape exclusiv pe fondul Programului Prima Casă. De asemenea, creditul de consum a urcat cu 5.2% la 56.6 miliarde lei (cel mai ridicat nivel din martie 2013). Totodată, soldul creditului direcționat companiilor a crescut cu 3.3% faţă de sfârşitul anului la 114.2 miliarde lei în perioada ianuarie – iunie 2018. „Astfel, la final de iunie creditul denominat în monedă națională reprezenta 65% din totalul creditului neguvernamental (cea mai ridicată pondere din ultimele decenii)”, spune Andrei Rădulescu.
Pe de altă parte, raportul credite-depozite s-a consolidat la 77.5% în iunie (cel mai redus nivel din februarie). În dinamică an/an, raportul credite-depozite a scăzut cu 3.8 puncte procentuale în iunie, pe fondul ajustării componentei valutare cu 19.6 puncte procentuale (pe segmentul lei s-a înregistrat un avans de 3.4 puncte procentuale).
Alte performanţe se leagă de creşterea marjei de dobândă între cele două componente, credite şi depozite. Schimbarea trendului dobânzilor şi a politicii monetare BNR antrenează creşterea dobânzilor pe ambele paliere, majorarea mai rapidă constatându-se bineînţeles la credite. Astfel, „la creditele-depozitele în sold în lei marja netă de dobândă a urcat cu opt puncte bază lună/lună la 6.57 puncte procentuale în iunie (maximul din decembrie 2006). Rata de dobândă la credite s-a majorat cu 26 puncte bază lună/lună la 8.53% (maximul din februarie 2013), iar rata de dobândă la depozite a crescut cu un ritm lunar de 18 puncte bază la 1.97% (maximul din august 2015), evoluții influențate de ciclul monetar post-criză din România”, arată Rădulescu.
Pe de altă parte, marja netă de dobândă pe segmentul credite-depozite noi în lei s-a redus cu 18 puncte bază lună/lună la 6.61 puncte procentuale în iunie (minimul din ianuarie), pe fondul creșterii ratei de dobândă la depozite cu 31 puncte bază la 2.40% (cel mai ridicat nivel din ianuarie 2015). Rata de dobândă la credite a urcat cu 13 puncte bază lună/lună la 9.01% (maximul din februarie 2011).