Prima fabrică nedemolată din România care se transformă în apartamente

Dezvoltatorul lituanian a început lucrările la un nou proiect pe piaţa locală, după ce a finalizat vânzările apartamentelor din proiectul The Park, ce cuprinde 460 de unităţi locative. Este vorba de proiectul numit Fosta Fabrică, care presupune restaurarea şi consolidarea clădirilor monument care au făcut parte din fabrica de bere Luther/Grivița. 

„Fosta Fabrică este un proiect reprezentativ pentru strategia noastră la nivel local, unde intenționăm să dezvoltăm proiecte mixed use, în care să putem coagula comunități puternice din zona antreprenoriatului românesc. Mixul cuprinde toate funcțiunile, de la spații de co-working la restaurante, cafenele, spații de evenimente, entertainment, spații publice, rezidențial, săli de sport sau grădinițe. Fosta Fabrică implică un grad ridicat de complexitate deoarece include un ansamblu de patru monumente, precum și clădiri noi și multe spații publice”, spune Mindaugas Valuckas, CEO & Member of the Board Hanner Group OU, care a preluat şi funcţia de country manager Hanner România, după plecarea lui Silviu Grigorescu de la cârma operaţiunilor locale ale grupului. Grigorescu a lucrat în cadrul Hanner mai bine de zece ani şi a decis să-şi folosească experienţa în proiecte personale, dar este în continuare membru al echipei Hanner. 

Proiectul Hanner include cinci clădiri: fosta Mălțărie a fabricii și fosta Orzărie, ambele construite în stil Art Deco, fosta casă Luther și un zid din fostele birouri ale fabricii.

„Acest zid va fi inclus într-o extindere, devenind practic o clădire nouă. Cea de a doua clădire nouă va fi un proiect rezidențial care respectă scara și arhitectura monumentelor, cu grădini suspendate și funcțiuni la parter. În total sunt trei clădiri monument și două clădiri noi, dintre care una va integra și zidul existent pe sit, clasat tot ca monument istoric”, mai spune Mindaugas Valuckas. 

Un nou tip de locuinţă în România 

Primele lucările de restaurare şi consolidare vor fi demarate la clădirea Mălţărie, care va include un nou tip de locuinţe pe piaţa locală: lofturile. Cele 31 de lofturi din proiectul Fostei Fabrici nu vor semnăna unul cu celălalt şi vor avea diferite suprafeţe. 

Deşi acest tip de locuinţă se regăseşte în toate marile oraşe, lofturile au apărut în Manhattan, SUA, în anii ’60, atunci când artiştii au avut nevoie de spaţii mari pentru picturile lor.

La începutul epocii industriale, atunci când erau folosite căruţele trase de cai pentru transportul mărfurilor, străzile înguste ale New Yorkului nu reprezentau o problemă pentru companiile care avea fabrici de industrie uşoară. Apoi au apărut camioanele. Iar odată cu acestea diverse modele, mai mari. Şi atunci, totul s-a schimbat. 

„În anii ’40, producătorii au plecat, iar clădirile au fost abandonate până la mijlocul anilor ’60, când artişti care au avut nevoie de spaţii mari pentru a picta s-au mutat în aceste fabrici”, spune arhitectul american Henry Smith-Miller, partener în cadrul casei de arhitectură SMH + Architects din New York, citat de HGTV. La fel a procedat şi arhitectul, care în 1971 s-a mutat într-un astfel de spaţiu, în care locuiau actori din filmele lui Andy Warhol. „Era acest spaţiu, o toaletă şi un duş care stătea în mijlocul camerei”, mai spune arhitectul. 

Rând pe rând, vechile fabrici din marile oraşe ale lumii s-au transformat în apartamente. În Bucureşti, acesta va fi primul proiect de acest tip.  

În prioada următoare, Hanner va începe lucrările de construcţie şi consolidare şi la celelalte clădiri ale proiectului. În total, proiectul va oferi 6.000 de mp de spaţii de birouri de tip co-working.

„Suprafața de co-working se ridică la 6.000 mp, astfel că vom avea cea mai mare dezvoltare de acest tip din București. Mare parte din această suprafață este distribuită în monumente de mare valoare arhitecturală. Proiectul este gândit pentru antreprenorii români și va cuprinde multe elemente de know-how pe care le-am pilotat în alte piețe europene, cum ar fi Riga”, mai spune oficialul Hanner. 

Istoria fabricii de bere

În 1868 industriașul german, Erhard Luther, inaugura pe Șoseaua Basarabilor de atunci una din primele fabrici de bere din Capitală și din țară. Berea Luther a devenit în scurt timp una din cele mai solicitate băuturi în hanurile și locantele Bucureștilor, iar fabrica a câștigat statutul de furnizor al Curții Regale a României.

În 1905 fabrica a fost vândută fraților Czell, care au păstrat denumirea și au modernizat unitatea, astfel încât în 1928 fabrica Luther realiza o cotă importantă din producția națională de bere. În 1948 fabrica este naționalizată și devine Întreprinderea de Bere București – Fabrica de Bere Grivița, iar din anii 70 este cunoscută ca și Fabrica Gambrinus.

În 1998 un grup de investitori britanici și americani preiau administrarea fabricii și introduc un program de modernizare încheiat în 2000, când fabrica a fost preluată de Brau Union (Heineken România). În 2005 Heineken decide relocarea producției de bere Grivița/Gambrinus în alte localități din țară.

În 2014, Kiseleff Development, companie înființată de Ionuț Dumitrescu, care în perioada 1997-2007 a dezvoltat firma de consultanță Eurisko, vândută în februarie 2008 către CB Richard Ellis, cumpăra de la Heineken cele 2,8 hectare ale fostei fabrici. Compania anunţase atunci un proiect mixt, a cărui valoare de investiţie se ridica la 40 de milioane de euro.

Pe o parte din teren a fost deschis la începutul lui 2016 un magazin Kaufland, iar în vara aceluiaşi an, Hanner anunţa achiziţia parcelei de teren rămase, de 11.000 de mp, pentru care a plătit cinci milioane de euro.