După cea mai caldă iarnă din 1991 încoace, cu temperaturi cu 3-4 °C peste media pe termen lung de la începutul lunii decembrie până la jumătatea lunii martie și precipitații mai reduse decât în mod obișnuit în sudul țării, fermierii care au mizat anul acesta pe grâu și rapiță ar putea recolta mai puțin decât anul trecut, un an nu foarte bun pentru agricultură, se arată într-o prognoză a Comisiei Europene.
Pentru grâu se estimează o producție de 4,52 de tone la hectar, cu 1% sub cea din 2023, dar cu 7% peste media ultimilor cinci ani. România este astfel printre cele nouă state membre cu producții de grâu în scădere, cel mai semnificativ minus fiind estimat pentru Austria (minus 7%) și Slovacia (minus 7%). Dacă ne raportăm la întreaga Uniune, premisele sunt pozitve, cu o creștere de 2% a randamentului la hectar, până la 5,6 tone la hectar.
Producția de grâu din 2023, conform datelor din 26 iulie 2023 comunicate pentru Economica de către INS, a fost de 9.172.195 de tone, cu 5,6% mai mare decât în 2022, dar sub cea din 2021 când fermierii au realizat 10,4 milioane de tone. Din datele Comisiei Europene însă, producția de grâu dur coroborată cu cea de grâu moale se cifrează la 10,1 milioane de tone de pe 2,2 milioane de hectare.
Dacă s-ar menține aceeași suptrafață și anul acesta, producția de grâu a anului 2024 ar depăși 10 milioane de tone.
Tot pe trend descendent se înscrie în prima prognoză a anului și producția de orz de iarnă. Din estimările Comisiei Europene, fermierii români ar putea obține o medie de 4,6 tone la hectar, cu 4% sub randamentul de anul trecut și cu 8% peste media ultimilor cinci ani.
Este a doua cea mai mare scădere de randament din UE, după Franța unde producțiile la hectar s-ar putea diminua în medie cu 9% față de 2023. La nivelul UE, randamentul mediu așteptat este de 5,95 de tone la hectar, cu 2% mai mic decât anul trecut și cu 1% peste media ultimilor cinci ani.
Potrivit Comisiei Europene, anul trecut România a produs 1,8 milioane de tone de orz de pe o suprafață de 502.000 hectare.
În ceea ce privește producția de rapiță a acestui an, Comisia Europeană estimează randamente medii de 2,98 de tone la hectar, cu 1% mai mici decât anul trecut și cu 11% peste media ultimilor cinci ani. În UE, media estimată este de 3,25 de tone la hectar, cu 2% peste anul trecut și media ultimilor cinci ani, în contextul în care doar pentru cinci state membre sunt prognozate scăderi de până la 7% (Slovacia). În schimb, fermierii din Estonia vor avea randamente cu 40% mai mari raportat la anul trecut, respectiv 2,28 tone.
Din datele Comisiei Europene, fermierii români au obținut anul trecut 1,9 milioane de tone de rapiță.
„Cel mai grav deficit de precipitații (30-50 % sub media pe termen lung) a fost înregistrat de-a lungul graniței cu Bulgaria și în teritoriile din apropierea Mării Negre. Luna februarie a fost semnificativ mai secetoasă decât de obicei peste tot, cu excepția regiunii Centru. Perioadele scurte de frig din ianuarie nu au provocat daune cerealelor de iarnă, iar condițiile excepțional de calde de la începutul lunii februarie au dus la o reluare timpurie a creșterii vegetative (deși însoțită de o scădere semnificativă a toleranței la îngheț). Nivelurile de umiditate a solului sunt în mare parte adecvate, dar sunt sub medie în regiunile sud-estice. Suprafața însămânțată cu cereale de iarnă și rapiță a fost afectată în mod negativ de seceta din toamna trecută. Se preconizează o reducere suplimentară a suprafeței cultivate cu rapiță, în funcție de dacă și cât de bine se vor reface în săptămânile următoare, în special în sud-estul țării”, explică experții Comisiei.