Prima zi cu scut antirachetă pentru România

Scutul antirachetă de la Deveselu a fost activat în decembrie 2015, devenind una dintre cele mai importante baze americane din Europa, după 5 ani de la începerea programului în România. Programul american prevedea, la începutul anilor 2000, două baze în Europa pentru acest scut, în Polonia şi Cehia, însă planul a fost schimbat de preşedintele american Barack Obama, după retragerea Cehiei, fiind astfel inclusă România pe harta de apărare a NATO, informează NEWS.ro.

Amplasarea scutului pe teritoriul României a fost anunţată de preşedintele Traian Băsescu în februarie 2010, după o şedinţă a CSAT, fără a fi anunţată la acea vreme şi amplasamentul. Negocierile începuseră în iunie, fiind conduse de viitorul ministru de Externe Bogdan Aurescu şi de Ellen Tauscher, însărcinat al SUA. În urma negocierilor, Traian Băsescu a anunţat că România va participa la programul de apărare antirachetă american, iar abia în 2011 a fost dezvăluit faptul că instalarea efectivă va avea loc la fosta bază aeriană de la Deveselu, judeţul Olt.

Planul făcut încă din 2010 prevedea ca elementele terestre ale scutului să fie amplasate în România începând cu 2015, calendarul fiind astfel respectat. Construcţia efectivă a început în 2013, ulterior fiind demarate şi lucrările în Polonia, care sunt aşteptate să fie finalizate în 2018.

Costurile totale ale proiectului depăşesc 800 de milioane de dolari, bani plătiţi de Statele Unite ale Americii, însă amenajarea bazei Deveselu a căzut în sarcina autorităţilor române, care au plătit peste 11 milioane de euro pentru acest proiect.

Joi, la baza Deveselu, va avea loc ceremonia de certificare a capacităţii operaţionale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) din România, lucrările fiind finalizate încă de anul trecut.

Stoltenberg: Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est din Bucureşti va fi complet operaţional până în 2018

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat joi că NATO a solicitat operaţionalizarea completă a Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est din Bucureşti până în 2021, dar acesta va fi gata până în 2018.

‘NATO este prezent în România în mai multe feluri, cu comandamente şi cu mai multe exerciţii. Apreciez angajamentul solid al României pentru NATO, găzduind comandamente şi exerciţii şi contribuind în multe feluri la apărarea colectivă. Acest nou comandament va fi un centru pentru cooperarea regională şi pentru exerciţii, precum cel care se desfăşoară acum’, a afirmat Stoltenberg, la Bucureşti, la sediul comandamentului.

El a explicat că această structură îmbunătăţeşte interoperabilitatea şi va creşte capacitatea de reacţie a NATO nu numai în sud-est, dar în toată Alianţa.

‘Când aliaţii au solicitat României să ofere acest nou comandament, am cerut să fie complet operaţional până în 2022, dar va întruni această cerinţă până în 2018, cu patru ani înainte de program. Acesta este încă un exemplu al angajamentului României de a impulsiona procesul de consolidare a Alianţei’, a adăugat secretarul general al NATO.

Oficialul a explicat că înfiinţarea Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est reprezintă o parte a răspunsului NATO la provocările şi pericolele legate de securitate.

‘În primul rând, NATO se confruntă cu provocări şi ameninţări de diferite tipuri şi în al doilea rând vedem în est că Rusia este din ce în ce mai hotărâtă, responsabilă pentru acţiunile agresive din Ucraina, anexarea ilegală a Crimeei şi destabilizând estul Ucrainei’, a susţinut Jens Stoltenberg.

Acesta a arătat că, în actualul context de securitate, completat şi de provocările din sud, NATO se adaptează.

‘Implementăm cea mai mare întărire a apărării colective de la Războiul Rece şi până acum. Ne creştem prezenţa în partea estică a Alianţei, inclusiv în România, şi abilitatea de întărire a forţelor, dacă este necesar’, a precizat secretarul general al NATO.

Stoltenberg: România – aliat de încredere. NATO s-a angajat solemn faţă de securitatea României acum şi în viitor

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat joi că România este un aliat de încredere, punctând că Alianţa Nord-Atlantică s-a angajat solemn faţă de securitatea ţării noastre, ‘acum şi în viitor’.

‘România este un aliat foarte angajat şi de încredere, care a contribuit mult de-a lungul anilor la apărarea colectivă şi la securitatea noastră comună. Vă mulţumesc pentru angajamentele şi contribuţiile importante ale României la NATO. (…) România este un aliat de încredere, iar NATO s-a angajat solemn faţă de securitatea României, acum şi în viitor’, a declarat Stoltenberg, în declaraţia comună cu preşedintele Klaus Iohannis, susţinută la Palatul Cotroceni.

El a arătat că România aduce o contribuţie importanţă la sistemul de apărare antirachetă al NATO, găzduind o facilitate Aegis Ashore la Deveselu care îi ajută pe aliaţii europeni să se protejeze împotriva ameninţărilor cu rachete din afara zonei euroatlantice.

‘România joacă un rol constructiv în asigurarea stabilităţii în regiunea Mării Negre, un lucru important pentru securitatea noastră’, a punctat Stoltenberg.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a arătat că NATO a reacţionat în mod decisiv la un mediu de securitate schimbat şi mai dificil.

‘Ne-am sporit prezenţa în flancul estic al Alianţei, inclusiv în România. România găzduieşte un nou sediu aici, în Bucureşti, pe care l-am vizitat împreună anul trecut şi aţi activat Comandamentul multinaţional divizia sud-est, care este acum testat şi aştept cu nerăbdare să îl vizitez. Ambele facilităţi ne vor spori abilitatea de a planifica, de a efectua exerciţii şi de a consolida prezenţa forţelor dacă este necesar şi vom face şi mai mult. Nu pentru a ameninţa pe cineva, ci pentru a ne proteja naţiunile, pentru că Rusia a schimbat graniţe prin forţă şi continuă să îşi intimideze vecinii’, a spus oficialul NATO.

Stoltenberg a precizat că vor fi menţinute deschise canalele de dialog cu Rusia.

‘În special în vremuri tensionate, transparenţa şi predictibilitatea sunt importante pentru a reduce riscurile unor calcule greşite şi accidente’, a arătat el.

Oficialul NATO a salutat angajamentul României de a creşte bugetul apărării la 2% la PIB, arătând că acest lucru demonstrează că ţara noastră îşi respectă angajamentele.

‘Este o măsură pe care o salutăm şi vă încurajez să continuaţi pe această cale, pentru că apărarea cetăţenilor noştri este esenţială. Trebuie să dispunem de resursele şi capacităţile de a ne menţine cetăţenii în siguranţă într-o lume mai periculoasă’, a afirmat oficialul NATO.

Stoltenberg a subliniat, de asemenea, că România joacă un rol cheie în proiectarea stabilităţii dincolo de graniţele NATO, în Moldova, Georgia şi Ucraina. ‘Vă aduceţi o contribuţie importantă şi la fondul de apărare cibernetică pentru Ucraina, ceea ce demonstrează adevărat leadership’, a arătat el.

Nu în ultimul rând, Jens Stoltenberg a adus un omagiu celor doi militari români care au murit recent în Afganistan.

‘Aţi demonstrat un angajament permanent în misiunile noastre în Kosovo şi Afganistan. Misiunea noastră de a antrena forţele afgane rămâne dificilă şi presupune costuri mari. Aduc un omagiu celor doi ofiţeri români care şi-au pierdut recent viaţa în Kandahar în timpul misiunii şi îmi doresc ca militarul rănit să îşi revină rapid’, a spus Stoltenberg.

Federaţia Rusă nu exclude retragerea din Tratatul privind reducerea armelor strategice ofensive

Federaţia Rusă s-ar putea retrage din Tratatul privind reducerea armelor strategice ofensive (START) ca răspuns la amplasarea de noi sisteme americane antirachetă în Europa de Est, a anunţat joi preşedintele Comisiei pentru apărare şi securitate din Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), Viktor Ozerov, informează agenţia de presă RIA Novosti.

‘Fără îndoială, aceasta ar fi o măsură extremă şi sper că lucrurile nu vor ajunge aici. Însă nu întâmplător, atunci când a ratificat noul START, parlamentul rus a stipulat că desfăşurarea de elemente de apărare antirachetă ar putea deveni unul dintre motivele retragerii Rusiei din acest tratat’, a declarat Ozerov pentru agenţia de presă rusă.

Potrivit senatorului rus, aceste ‘măsuri extreme’ sunt posibile dacă Rusia va vedea că desfăşurarea de elemente antirachetă ‘are un caracter ireversibil şi există o ameninţare reală la adresa securităţii ruse’.

Acţiunile NATO privind amplasarea de elemente ale scutului antirachetă în Europa de Est au fost comentate mai devreme, joi, de purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Putin, Dmitri Peskov. Potrivit lui Peskov, Moscova ia măsurile de răspuns necesare.

Noul Tratat START a fost semnat în aprilie 2010, la Praga. Documentul obligă Rusia şi SUA să-şi reducă numărul de arme strategice ofensive desfăşurate şi nedesfăşurate.

Sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu a fost inaugurat joi în prezenta premierului Dacian Cioloş şi a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care se află cu acest prilej în România, precum şi a adjunctului Secretarului apărării al SUA, Robert Work.

Stoltenberg: Ameninţările Rusiei sunt iresponsabile şi nejustificate. Sistemul antirachetă nu e îndreptat împotriva acestei ţări

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că ameninţările Rusiei cu privire la scutul antirachetă sunt iresponsabile şi nejustificate, subliniind că sistemul nu este îndreptat împotriva acestei ţări.

‘Acest sistem nu se referă la Rusia, nu este îndreptat împotriva Rusiei, iar atât condiţiile fizice, cât şi cele geografice fac imposibil ca acest sistem să submineze Rusia. Este tehnic imposibil să doboare rachete balistice intercontinentale ruseşti. Este un sistem care este îndreptat împotriva unor ameninţări care vin din afara zonei euroatlantice, iar noi am fost foarte transparenţi faţă de ruşi în ceea ce priveşte planurile noastre în cazul acestui sistem. Nu văd niciun motiv pentru care el să intensifice tensiunile, iar ameninţările din partea Rusiei sunt nejustificate şi iresponsabile. Ruşii ştiu că este un sistem care nu este îndreptat împotriva Rusiei’, a spus Jens Stoltenberg, după întâlnirea cu preşedintele Klaus Iohannis.

Iohannis: Scutul antirachetă de la Deveselu are rol strict defensiv

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi că scutul antirachetă de la Deveselu nu este îndreptat împotriva niciunui stat, punctând că acesta are rol strict defensiv.

‘O spun încă o dată cât se poate de clar: Aegis Ashore nu este îndreptat împotriva niciunui stat, având rol strict defensiv’, a declarat şeful statului, la Palatul Cotroceni, după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

De altfel, adjunctul Secretarului Apărării din SUA Robert Work a fost primit, miercuri, la Palatul Cotroceni, de preşedintele Klaus Iohannis, scutul antirachetă de la Deveselu fiind una dintre temele de discuţie. Cei doi oficiali au numit Sistemul Aegis Ashore de la Deveselu o „contribuţie semnificativă la sistemul de apărare antirachetă al NATO şi expresie a solidităţii Parteneriatului Strategic româno-american”, Klaus Iohannis subliniind natura defensivă a componentei antirachetă din România.

Scutul antirachetă a atras multe critici din partea Rusiei, în pofida asigurărilor statelor membre NATO că acesta nu este îndreptat împotriva Moscovei, ci a entităţilor ostile, statale sau non-statale, cu care nu există încheiate acorduri internaţionale. În această categorie intră atât state din Orientul Mijlociu, precum Siria şi Iran, cât şi Coreea de Nord şi organizaţiile teroriste.

Oficialii NATO au subliniat în repetate rânduri şi că scutul nu are capacitatea tehnică de a intercepta rachetele lansate de Rusia.

Sistemul antirachetă funcţionează prin intermediul mai multor elemente, cum ar fi radare de avertizare timpurie, amplasate în Marea Britanie şi Turcia, şi ajutate de date oferite de sateliţi speciali, şi elementele terestre din România şi Polonia, care conţin rachete interceptoare SM-3. Aceste rachete nu au niciun fel de încărcătură explozibilă şi îşi distrug ţinta numai prin forţa impactului.

În Marea Mediterana este amplasată şi o navă americană dotată cu sistemul Aegis de radar şi interceptori.

În momentul detectării unei rachete ostile de către sistemele radar, bazele cu elemente terestre sau navale lansează rachete de interceptare care lovesc şi distrug, în spaţiu, rachetele ostile. Resturile ard în atmosferă şi nu ajung pe Pământ, dau asigurări oficialii NATO.

La baza Deveselu se vor afla aproximativ 200 de militari SUA, desfăşuraţi prin rotaţie, în ture de câte şase luni.

Scutul antirachetă este un proiect al SUA, care face parte din sistemul NATO de apărare antirachetă. De altfel, baza de la Deveselu ar urma să treacă de sub comandament american sub comandament aliat în această vară. Statele membre NATO au putut contribui la sistemul american prin permisiunea de amplasare pe teritoriul lor naţional a elementelor scutului.

La ceremonia de la Deveselu vor lua parte secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, adjunctul Secretarului Apărării din SUA, Robert Work, premierul Dacian Cioloş şi ministrul Apărării, Mihnea Motoc.

Motoc: Comandamentul NATO de la Bucureşti, piesă-cheie în măsurile de descurajare şi apărare ale Alianţei

Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est reprezintă o piesă-cheie în măsurile de descurajare şi de apărare ale Alianţei Nord-Atlantice în ceea ce priveşte prezenţa avansată pe flancul estic, a declarat joi ministrul Apărării, Mihnea Motoc.

‘Mai sunt mai puţin de două luni până la Summitul de la Varşovia unde aşteptăm decizii importante în privinţa posturii robuste de descurajare şi de apărare a Alianţei în privinţa prezenţei aliate avansate la flancul estic. În acest context, comandamentul nostru este o piesă-cheie în toate aceste măsuri. A venit să asigure dislocarea forţelor aliate în regiune, realizând conexiunea dintre forţele NATO şi forţele naţionale’, a afirmat Motoc.

Ministrul Apărării a fost prezent joi, alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi de ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, la sediul comandamentului, unde se desfăşoară exerciţiul Dacian Lynx 2016.

Şeful diplomaţiei române, Lazăr Comănescu, a arătat că prezenţa secretarului general al NATO la Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est evidenţiază faptul că deciziile din Ţara Galilor de acum doi ani se implementează.

‘În egală măsură, prezenţa domnului secretar general e legată de un alt eveniment cu înaltă semnificaţie (…) – inaugurarea facilităţii de apărare antirachetă de la Deveselu, care la rândul ei este o componentă importantă în efortul de consolidare a capabilităţilor Alianţei Nord-Atlantice de a face faţă riscurilor tot mai complexe la adresa securităţii. Aceste riscuri nu numai că persistă, dar ele devin tot mai complexe în mod deosebit în flancul estic al NATO. Or, baza de la Deveselu este o componentă care sunt convins că va contribui la întărirea acestor capabilităţi’, a mai spus Comănescu.