‘Când un investitor achiziţionează un warrant, instrumentul îi conferă acestuia dreptul (dar nu şi obligaţia) de a cumpăra sau de a vinde activul suport la un preţ prestabilit (denumit preţ de exercitare). Prin aceste caracteristici, warrant-urile sunt similare opţiunilor. De fapt, warrant-urile conţin elemente caracteristice opţiunilor, iar investitorii ar putea crede ca sunt tranzacţionate prin proceduri specifice instrumentelor financiare derivate. În realitate însă, warrant-urile se tranzacţionează pe pieţele spot, la fel ca acţiunile (fără a se utiliza conturi în marjă sau a se emite apeluri în marjă). De obicei, warrant-urile se emit cu o anumită maturitate (scadenţă), de până la un an, dar există posibilitatea ca emitentul să stabilească maturităţi mai lungi’, se arată în informaţiile transmise de BVB.
Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti a declarat, recent, că acestea sunt instrumente care dau investitorilor dreptul la acţiuni la un preţ dat.
‘Când un investitor cumpără acest instrument, automat are dreptul de a cumpăra o acţiune la un anumit preţ. Este practic o opţiune. Este un instrument foarte popular în pieţele dezvoltate. Warrant-urile vor fi lansate la Bursa de Valori Bucureşti, având drept bază acţiuni Banca Transilvania, BRD Groupe Societe Generale, Societatea Energetică Electrica, Fondul Proprietatea, Petrom, Romgaz. Dacă mă aştept ca evoluţia preţului unei companii să crească şi cumpăr dreptul, cumpărând acest Warrant la un anumit preţ şi preţul acţiunii urcă, voi primi diferenţa dintre cele două preţuri, la maturitatea instrumentului. Scadenţele pentru următoarele produse vor fi decembrie 2016, iunie sau decembrie 2017, în funcţie de specificului activului de bază. Folosind un exemplu simplist, dacă cumpăr dreptul la 7 lei, iar preţul la maturitate este 9 lei, atunci voi primi numărul de Warrants înmulţit cu 2 lei’, a afirmat Ludwik Sobolewski.