Primăria Bucureştiului trebuie să schimbe în euro cele 2,2 miliarde de lei, luate pe obligaţiuni. Prima tranzacţie la Bursă

„Las-o mai încet cu comentariile despre schimbul în euro, mi-au spus consultanţii. Puteţi să zguduiţi piaţa. Vei alege o bancă, care va păstra banii şi apoi… M-am consultat cu guvernatorul BNR şi cu mulţi oameni de bună credinţă, care mă ajută să nu greşesc”, a declarat marţi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, într-un interviu la ZF live.

În săptămânile următoare, Primăria Capitalei trebuie să convertescă în euro cele peste 2,22 miliarde de lei, obţinute prin recenta emisiune de obligaţiuni, pentru a plăti obligaţiunile de 500 de milioane de euro, emise acum 10 ani şi scadente în iunie.

Emisiunea în lei a obigaţiunilor Bucureştiului a fost de natură să absoarbă o parte din excedentul de lichidităţi în monedă naţională de pe piaţă şi va oferi Băncii Naţionale noi posibilităţi pentru a acţiona astfel încât să păstreze o evoluţie netulburată a cursului valutar. 

Tranzacţia a fost intermediată de un consorţiu condus de Raiffeisen Bank România, din care mai face parte BT Securities.

Primăria Bucureştiului a obţinut „cea mai bună dobândă obţinută de o municipalitate din România (3,98%), bugetul Primăriei economisind astfel circa 4 milioane lei anual”, a mai spus Sorin Oprescu, cu ocazia listării obligaţiunilor la Bursa de Valori Bucureşti, citat de Agerpres.

Emisiunea de obligaţiuni realizată la sfârşitul lunii trecute s-a derulat în patru tranşe, pe care au fost repartizate sume egale, la patru scadenţe. Cea mai apropiată scadenţă este peste trei ani, iar dobânda fixă aferentă este de 2,80%:  Este „cel mai avantajos preţ obţinut de vreo municipalitate din România la o operaţiune de acest fel, potrivit lui Oprescu. Celelalte tranşe sunt: de cinci ani cu o dobândă de 3,58%, şapte ani (4,43%) şi de zece ani (5,10%).

„Netezirea vârfului de refinanţare face să nu mai avem niciodată un vârf de refinanţare atât de mare”, a menţionat Oprescu.

Pe de altă parte, refinanţarea datoriei obligatare vechi prin obligaţiuni cu mai multe scadenţe, dă posibilitatea  Primăriei Capitalei să mai împrumute, cu sume mai mici. „Timp de şapte ani nu am putut să ma împrumut pentru că depăşeam şi mai mult plafonul de indatorare. Acum pot să s-o fac la doi, la patru, la şase şi la opt ani, în total cu circa 280 de milioane de euro”, a declarat Oprescu pentru ZF live.

Banii vor fi dedicaţi proiectelor de infrastructură.

Aproximativ 20% dintre investitori cumpărători ai tilurilor Capitalei au fost străini, Dintre investitorii români, cea mai mare pondere au avut-o băncile, cu aproape 40%, urmate de fonduri de investiţii, cu 27%, şi fonduri de pensii, cu 15%. Totodată, au mai participat instituţii financiare internaţionale şi fonduri de asigurări.

„Încet, dar sigur, Bucureştiul devine credibil şi performant. Este o satisfacţie şi o mândrie să constaţi că, prin această emisiune, de acest nivel, ca abordare şi ţinută, Bucureştiul se alătură, fără complexe, altor capitale europene. Paris, Praga, Varşovia, de exemplu. Aceste oraşe emit obligaţiuni municipale de asemenea anvergură şi ţinută”, a mai spus primarul general al Capitalei.

„Această emisiune de obligaţiuni este o premieră pe piaţa locală, nu numai datorită valorii ofertei, dar şi datorită structurii ofertei. Pentru prima oară, în România avem instrumente listate la Bucureşti şi decontate peste hotare. Posibilitatea decontării peste hotare a lărgit baza de investitori care au putut investi în aceasta emisiune, scăzând costul pentru municipalitate. Succesul acestei oferte atestă faptul că piaţa locală este capabilă să constituie o sursă de finanţare, chiar pentru emisiuni mari. Este un moment bun pentru municipalităţi să se împrumute sau să-şi refinanţeze datoriile în acest moment al pieţei, cu dobânzi scăzute”, a declarat Dana Mirela Ionescu, director executiv pentru Investment Banking al Raiffeisen Bank, liderul consorţiului care a intermediat oferta.

Bucureştiul la Bursă

Până la ora 13, nu se realizase nici o tranzacţie cu obligaţiunile Bucureştiului la Bursa de  Valori Bucureşti (BVB), dar nici nu existau mari aşteptări în piaţă în acest sens. Simbolurile obligaţiunilor pentru cele patru scadenţe sunt PMB18, PMB20, PMB22, PMB25, evidenţiind anii scadenţelor.

Abia la ora 14.10 s-a facut o tranzacţie de 206.000 de lei, cu 20 de obligaţiuni pe scadenţa cea mai îndepărtată, PMB25, probabil un rezultat al activităţii de market maker (formator de piaţă)  al Raiffeisen Bank.

Preţul a fost cu 3% mai mare decât valoarea nominală de 10.000 de lei, înregistrându-se astfel primul randamente de piaţă al PMB25, de 4,95%.

Lichiditatea redusă a obligaţiunilor Bucureştiului se explică la fel cu cea a titlurilor de stat: sunt prea scumpe pentru investitori de retail. Preţul va varia în apropierea valorii nominale de 10.000 de lei bucata. Pe de altă parte, pe piaţă există tendinţa de tezaurizare a unor astfel de titluri.

Chiar dacă este cea mai mică pentru obligaţiunile muncipale din România, dobânda titlurilor Bucureştiului este mare, în condiţiile în care în Europa se înregistrează şi dobânzi negative. Astfel încât puţini investitori vor fi dispuşi să renunţe la titlurile Bucureştiului, dacă nu au mare nevoie de lichidităţi, sau o alternativă mult mai bună. Cel mult, aşa cium se întâmplă deseori cu titlurile de credit de la BVB, tranzacţiile se vor face între entităţile unui aceluiaşi grup financiar.

Poate mai important pentru marele public decât lichiditatea la BVB a obligaţiunilor Bucureştiului, este felul în care Primăria Capitalei va respecta cerinţele de tranparenţă ale BVB, care ar putea părea severe pentru funcţionariilor administraţiei  locale. 

Sub pretextul caracterului privat al ofertei sale, primăria nu a dat nici o informaţie despre aceasta şi nici despre performanţele sale până marţi.