Acțiunea PMB era întreprinsă împotriva proprietarului clădirii situate pe Splaiul Independenței nr. 291 – 293, firma Apatel Properties S.R.L., și a fost deschisă în 2014. Începând din anul 2010 și până în ianuarie 2017, PMB a avut sediul în această clădire de birouri. Potrivit comunicatului transmis de firma de avocați, și care a reprezentat interesele proprietarului aflat în proces cu PMB, valoarea imobilului se ridică la 30 de milioane de euro.
Primăria Capitalei a cerut ÎCCJ pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare cumpărare. În cadrul acestui demers, Municipiul București a pretins că ar fi beneficiarul unei promisiuni de vânzare, ce i-ar fi conferit dreptul de a solicită proprietarului clădirii transferul dreptului de proprietate.
Prima instanța care a judecat procesul a fost Tribunalul București care a decis să respingă în totalitate demersul PMB. Deși a păstrat soluția de respingere a acțiunii, reținând că nu există o promisiune de vânzare – cumpărare validă, întrucât nu a fost respectată cerință legală a stipulării unui preț determinat sau determinabil, instanța de apel a apreciat totuși că proprietarul clădirii își asumase o obligație de a vinde la solicitarea PMB. Această hotărâre a fost ulterior atacată cu recurs atât de către Primăria Generală, care era nemulțumită de respingerea acțiunii, cât și de către proprietarul clădirii, acesta din urmă susținând că nu și-a asumat o obligație de vânzare – cumpărare.
Prin decizia civilă din 14 iulie 2020, ÎCCJ a respins recursul Primăriei Municipiului București și a admis recursul proprietarului imobiliului, dispunând înlocuirea considerentelor criticate.