Datele arată că numai două din companiile membre ale indicelui FTSE 100 nu au subsidiare în paradisuri fiscale, în timp ce companii precum Tesco şi Barclays deţin sute.
Folosirea de către corporaţii a subsidiarelor offshore a fost aspru criticată de către parlamentari dar şi prin proteste ample, ca fiind o tactică de a reduce legal povara taxelor.
Premierul David Cameron s-a angajat să facă din evaziunea fiscală şi secretomania offshore principala temă a summitului G8 de luna viitoare, prezidat în acest an de Marea Britanie.
Ministrul britanic de Finanţe George Osborne a declarat, după summit-ul miniştrilor de Finanţe din G7, de la sfârşitul săptămânii trecute, că este nevoie de acţiuni internaţionale în această problemă. El a adăugat că este „incredibil de important ca oamenii şi companiile să îşi plătească taxele datorate”.
Multe dintre teritoriile offshore folosite de companiile din FTSE 100 au legături strânse cu Marea Britanie, ilustrând problemele cu care se confruntă Cameron şi Osborne înaintea negocierilor cu alţi lideri din G8.
În total, companiile din FTSE 100 au 1.685 de subsidiare în teritorii dependente de coroana britanică, precum Jersey, sau în British Virgin Islands, Bermuda şi Gibraltar.
Raportul include şi date care acoperă o definiţie mai largă a paradisurilor fiscale, în care sunt incluse şi jurisdicţii cum ar fi statul american Delaware, acuzat de insulele Cayman că practică o politică fiscală mai permisivă decât destinaţiile offshore.
Republica Irlanda este presată la rândul ei de alte state europene să reformeze politica fiscală prea lejeră.
După această definiţie la largă, marile companii britanice deţin 8.311 subsidiare în paradisuri fiscale, mai mult de una din trei din cele 22.042 de subsidiare străine şi societăţi mixte ale membrilor FTSE 100.
Cei mai prolifici utilizatori ai paradisurilor fiscale sunt marile bănci, respectiv Barclays, HSBC, Royal Bank of Scotland şi Lloyds, aflate în top 10.
Folosirea jurisdicţiilor offshore nu se limitează la bănci ci reprezintă o practică şi în rândul producătorilor de alimente, retailerilor şi producătorilor de băuturi. Retailerul britanic cu cele mai multe subsidiare în paradisuri fiscale este Tesco.