Cele două cutremure majore din Turcia au distrus total nu mai puțin de 1,6 milioane de locuințe individuale și au avariat alte aproape 2 milioane de locuințe. Sunt cifre aproape incredibile agregate într-un raport al Aon consultat și de Economica. Pierderile financiare ale Turciei se vor ridica la cel puțin 2% din PIB, în condițiile în care majoritatea evaluărilor plasează daunele totale la 20 de miliarde de dolari. În scenariul cel mai pesimist, care are totuși șanse mai mici de a se întâmpla pentru că e construit pe un model care ia în seamă cutremurul major din Istanbul din 1999 (regiune cu caracteristici total diferite față de cea lovită acum de seism), daunele se apropie de 70 de miliarde de euro.
O parte din această povară va fi suportată de firmele de asigurare. Cele mai multe evaluări plasează daune din asigurări la 4 miliarde de dolari, adică circa 20% din total, un procent important.
Fitch Ratings, citat de Aon, arată că „pierderile asigurabile se vor situa cel mai probabil între 2 și 4 miliarde de dolari, dar există șanse să depășească acest nivel”, în timp ce Core Logic vede pierderi asigurate de 4 miliarde de dolari. Moody’s plasează nivelul pieredrilor asigurate la 5 miliarde de dolari, în timp ce cele mai optimise scenarii estimează pierderi de 2,5 – 3 miliarde de dolari.
Aceste sume depășesc nivelul întregii piețe de asigurări din România, care în 2022 a avut subscreri de puțin peste 3 miliarde de euro, conform datelor parțiale.
România și Turcia, singurele țări cu asigurare obligatorie și pool de asigurare de calamitate
România și Turcia sunt singurele țări din zona europeană unde asigurarea de calamitate este obligatorie pentru toate clădirile și este emisă de un Pool de asigurare. Diferența este că, în 2010, când și-a început PAID activitatea, gradul de cuprindere în asigurare a locuințelor era undeva peste 30% la noi (este drept că raportat la un stoc de locuințe mult mai mic decât în prezent și luând în calcul 2 milioane de polițe emise de Astra Asigurări în condiții nu se știe cât de acoperitoare), iar astăzi zace între 19% și 20%, în timp ce Turcia a plecat de la 15%-17% și a ajuns, la final de 2021, la 50%. De menționat că media europeană sare de 60%, ceea ce plasează ambele țări cu sistem obligatoriu în partea de jos a clasamentului și scoate mult în evidență România, cu un nivel de asigurare de-a dreptul îngrijorător.
Motivul invocat permanent de șefa PAID pentru gradul redus de asigurare a locuințelor este forma incompletă a legii și neaplicarea prevederilor care presupun plata unei amenzi de până la 500 de lei. În bună măsură, directorul PAID are dreptate să invoce aceste argumente, având în vedere că PAID este legat de mâini și de picioare de o lege care nu îi permite să își stabilească prima de asigurare sau limita de asigurare, numărul de riscuri catastrofice acoperite, nu îi dă voie să plătească un comision competitiv distribuitorilor de asigurări și nici măcar nu îl lasă să atragă acționari noi, decât în anumite condiții stricte. Pe de altă parte, însă, în cei opt ani de când conduce PAID, Pool-ul a avut la dispoziție sume semnificative pentru publicitate și, de ce nu, acțiuni de lobby în limita legii, fără a avea însă vreun rezultat în vânzări sau în sensul îmbunătățirii cadrului normativ.
Asigurarea obligatorie ar trebuie să se scumpească, însă nu sunt motive de îngrijorare pentru oameni. Nivelul actual este unul foarte redus
În contextul cutremurului din Turcia, directorul PAID vorbește pe șleau despre nevoia ca legea să se aplice în toate zonele sale și despre necesitatea ca prima de asigurare să crească de la cei 20 de euro pe an cât este în prezent.
„La nivel de societate nu avem voie să trecem cu vederea că aceste evenimente sunt iminente și ar trebui să ne mobilizăm, să facem tot ce putem să informăm oamenii despre consecințele pe care le poate avea un astfel de eveniment (n.r. precum cutremurele din Turcia). Trebuie să spunem că bugetele sunt insuficiente pentru a repune casele în starea de dinainte de eveniment. Vorbind despe situația noastră, a PAID, reamintesc că legea care ne guvernează trebuie să se aplice corespunzător.
Deficitul de asigurare este atât de mare, încât avem nevoie de o activitate uriașă de informare. Este clar nevoie și de o implicare a autorităților. În ultimii doi ani, costurile cu daunele au crescut de două ori, iar acest lucru s-a tradus în mărirea rezervelor. În istoria sa, PAID a absolvit o inflație de 55% fără a fi majorată prima de asigurare. În prezent, reasigurarea, cea mai importantă cheltuială a PAID este semnificativ mai scumpă.
Marii reasigurători au plătit 130 -140 de miliarde de euro pe zona de calamitate, iar unii fie nu mai acceptă acest tip de business, fie își redus semnificativ capacitățile. Plasarea va fi din ce în ce mai dificilă. Știe toată lumea din industrie că, pentru catastrofă, reasigurarea s-a scumpit cu 30%-40% față de nul trecut. Ne descurcăm foarte greu să mai intrăm în cei 20 de euro. De aici încolo vorbim despre o posibilă adaptare a prețului cu inflația pentru a fi la fel de solvabili și pentru a face ca industria de asigurări să fie solidă. Trebuie să luăm măsuri”, a declarat Nicoleta Radu, la Conferința Xprimm Time for Business.
Astăzi, asigurarea PAD costă 20 de euro pentru locuințele din materiale moderne și 10 euro pentru cele din chirpici. Suma asigurată este 20.000 de euro, pentru locuințele din materiale moderne și 10.000 de euro pentru celelalte, iar riscurile acoperite sunt cutremur, inundație și alunecări de teren. Legea spune că cine nu își asigură locuința e pasibil de amendă între 100 și 500 de lei, însă realitatea este că această amendă, care ar trebui dată de primării, nu este aplicată. Reamintim și că actualul program de reasigurare al PAID acoperă daune de până la 1 miliard de euro, ceea ce înseamnă că, în condiții normale, pagube cumulate care nu depășesc această sumă sunt acoperite de firme gigant, de reasigurare. În mod evident, pentru locuințele din București, cel puțin, suma asigurată este mult prea mică, însă aceasta poate fi suplimetată printr-o asigurare facultativă.