Primele două cazuri de gripă din acest sezon, în Bucureşti şi Prahova, au fost confirmate. Cum recunoaştem şi tratăm gripa

În ultima săptămână din luna octombrie s-au înregistrat la nivel naţional însă şi 12 cazuri de gripă clinică neconfirmată virusologic şi serologic. 

În ultima săptămână, la nivel naţional, 95.235 de români au fost diagnosticaţi cu infecţii respiratorii acute, incluzând aici numărul de îmbolnăviri de gripă clincă, cu infecţii virale ale căilor căilor respiratorii superioare, dar şi pneumonii. 

Numărul românilor diagnosticaţi în ultima săptămână din luna octombrie cu infecţii respiratorii acute este cu 10.4% mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi săptămână a sezonului precedent, şi cu 5.3% mai mare decât cel raportat în săptămâna anterioară.

Până la sfârşitul lunii octombrie au fost vaccinate antigripal 130.214 persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătăţii.

Forma comuna de gripă se caracterizează prin extinderea rapidă a epidemiei în populaţie, cu atingerea vârfului epidemic după două – trei săptămâni de la debut, când sunt afectate peste două treimi din populaţie. Epidemia se stinge treptat după patru – şase saptamani de la apariţia primelor cazuri de gripă, potrivit Asociaţiei Medicilor de Familie din Mureş.

Simptomele specifice gripei sunt diferite de semnele unei banale răceli, dar şi de simptomele altor infecţii respiratorii. De obicei, simptomele gripei apar brusc şi se dezvoltă rapid. 
Gripa începe brusc, cu febră mare, frisoane, stări de slăbiciune şi oboseală, tuse uscată, nas care pare să curgă tot timpul, dureri musculare, dureri de cap, dureri oculare şi roşu în gât, răguşeală până la pierderea vocii şi lipsa poftei de mâncare, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică Bihor. Gripa se transmite direct prin tuse şi strănut, iar indirect, prin obiecte proaspăt contaminate cu virusul gripal: batistă, prosop, veselă.

Ce trebuie să ştie bolnavii de gripă
Iată recomandările medicilor, conform platformei de specialitate formaremedicala.ro.

Respectaţi regulile de igienă respiratorie

• Dacă sunteţi bolnav, atunci când tuşiţi sau strănutaţi trebuie să vă acoperiţi gura şi nasul cu ajutorul unui şerveţel de unică utilizare. Dacă nu aveţi la îndemână un şerveţel, e preferabil să strănutaţi sau să tuşiţi în plica cotului, decât în pumn sau în palmă.

Spălaţi-vă frecvent mâinile

• Spălarea frecventa a mâinilor vă ajută să vă protejaţi de virus şi să reduceţi riscul de contaminare a obiectelor şi de infectare a persoanelor din jur. Spălaţi-vă bine pe mâini cu apă şi săpun, mai ales după ce tuşiţi sau strănutaţi.

Dacă sunteţi bolnav, staţi acasă, nu mergeţi la serviciu sau la şcoală, şi limitaţi contactul cu alte persoane.

• Medicii recomandă ca persoanele sănătoase să menţină o distanţă de cel puţin un metru faţă de orice persoană cu simptome de gripă. Bolnavii adulţi îi pot infecta pe cei din jur pe o perioadă de aproximativ cinci zile de la debutul simptomelor, iar copiii sunt infecţioşi aproximativ şapte zile de la debutul simptomelor de gripă. 

Utilizarea măştii de către persoanele bolnave, pentru a-i proteja pe contacţii direcţi

• Utilizarea măştii de către o persoană care prezintă simptome de gripă ajută prin reţinerea secreţiilor respiratorii, în cazul în care persoana tuşeşte sau strănută, şi reduce riscul de infectare a persoanelor cu care bolnavul este într-un contact apropiat. Printre situaţiile în care utilizarea măştii poate fi utilă se numără: drumurile de la domiciliu la spital şi invers, dar şi cazurile în care bolnavul de gripa are contact apropiat cu o persoana sănătoasă. 

Cum tratăm gripa

• Formele comune de gripă se tratează la domiciliu, în condiţii de izolare, cu repaus la pat. Bolnavilor li se vor administra antitermice, calmante ale tusei, preparate care scad secreţia şi diminuează obstrucţia nazală. Este importantă hidratarea organismului, bolnavii vor consuma multe lichide sub formă de ceaiuri calde. Este indicat consumul de fructe şi legume şi proaspete care conţin vitamina C.