Primele hidrocecentrale cu acumulare prin pompaj din România au fost puse în funcţiune, pe Olt
‘Este un moment important şi un moment chiar istoric pentru România. Practic, astăzi punem pe harta Europei Slatina şi România cu o nouă realizare: România va avea de astăzi la dispoziţie, într-o manieră operaţională, 200 MW prin pompaj. (…) Suntem una dintre ţările din UE cu cea mai bună independenţă energetică, ţara din UE cu cel mai echilibrat mix energetic şi o ţară care de astăzi are 200 MW instalaţi prin pompaj. Este un lucru important şi este un lucru de care trebuie să fim mândri’, a spus Nicolescu.
Ministrul a arătat că investiţia pusă în funcţiune constituie o experienţă din care trebuie învăţat că este necesară o cheltuire eficientă a banilor.
‘Este, de asemenea, o experienţă din care trebuie să învăţăm o serie de lucruri: trebuie să fim mai eficienţi atunci când ne apucăm să investim. (…) Această investiţie iniţial a fost preconizată undeva la 140 de milioane de euro şi a ajuns la 400 de milioane de euro şi evident dacă a costat 400 de milioane de euro, dacă facem acum un calcul de eficienţă şi rentabilitate, e mult mai dificil să-ţi recuperezi 400 de milioane. Trebuie să învăţăm să cheltuim mult mai eficient banii’, a afirmat ministrul delegat pentru Energie.
El a menţionat că printre obiectivele sale se numără revizuirea strategiei energetice, încercarea ca România să joace un rol mai important în politica energetică europeană şi eficientizarea, profesionalizarea managementului şi transpunerea unor reguli de guvernanţă corporatistă în companiile de stat.
‘Am început cu ELCEN, am continuat cu CONPET, apoi cu RAAN, săptămâna acesta o să ne uităm cu atenţie la compania de proiect Tarniţa, s-au cheltuit milioane de euro acolo. Cred că este momentul să începem şi o dezbatere, mai ales în contextul revizuirii strategiei energetice. (…) Probabil este nevoie de o discuţie privind acest concept nou de consumator dispecerizabil. Dacă este corect ca o centrală prin pompaj să plătească pentru energia consumată necesară pompării apei, să plătească taxă de cogenerare. Dacă este corect ca o astfel de centrală să plătească tarife de distribuţie şi de transport pentru energia folosită la pompaj’, a adăugat ministrul.
Răzvan Nicolescu a mai declarat că este important ca Hidroelectrica să reducă costurile şi să facă investiţii, dar reducerea costurilor să fie operată în primul rând de la cheltuielile cu achiziţiile.
Administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, a arătat că în retehnologizarea cascadei de hidrocentrale de pe Oltul inferior, respectiv Ipoteşti, Drăgăneşti, Frunzaru, Rusăneşti şi Izbiceni au fost investiţi 400 de milioane de euro şi sunt centrale hidroelectrice care funcţionează în regim dublu, reversibil, turbină – pompă. Aceasta este o premieră tehnică pentru România, fiind primele hidroagregate din ţară reversibile. Ele asigură o putere disponibilă de 285 MW în regim de turbină şi 200 MW în regim de pompaj.
Remus Borza a abordat şi chestiunea rentabilităţii investiţiei pentru obţinerea energiei electrice prin pompaj, arătând că nu este o investiţie rentabilă şi experienţa funcţionării acestor centrale hidroelectrice de pe Oltul inferior în regim de pompaj va fi utilă în analizarea oportunităţii unei investiţii în construcţia unei centrale la Tarniţa – Lăpuşteşti.
‘Dacă e rentabilă o astfel de activitate? Noi ne-am făcut nişte socoteli. Eu vă spun că nu. Avem un preţ de cost de 450 lei pe MW. E enorm, (…) doar amortismenul pe un ciclu optim de exploatare de 22 de ani, asta înseamnă din capul locului 200 lei amortismentul pe MW’, a subliniat Borza.
Acesta a argumentat că o investiţie la Tarniţa, care este estimată iniţial la 1,2 miliarde euro şi ar putea ajunge la două miliarde, este nerentabilă şi din cauză că piaţa este suprasaturată de energie. ‘Pentru prima dată cunoaştem un excedent de energie. Energia produsă în regim de pompaj n-am avea unde să o valorificăm. (…) Transferăm o pierdere din buzunarul stâng al statului în buzunarul drept al statului’, a mai declarat Remus Borza.