Primele măsuri din noul PNDR ar putea fi deschise la sfârşitul lunii februarie

Comisia Europeană va transmite, până la finele lunii ianuarie, observaţiile finale şi un acord de principiu pentru primele măsuri din noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), astfel încât în ultima săptămână din februarie să putem deschide sesiunile pentru primirea proiectelor, a declarat pentru Agerpres secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, George Turtoi.
Economica.net - joi, 22 ian. 2015, 11:22
Primele măsuri din noul PNDR ar putea fi deschise la sfârşitul lunii februarie

‘De la începutul anului, noi am trimis oficial scrisori la Comisia Europeană prin care îi rugăm să grăbească evaluarea programului (PNDR – n.r.) şi să închidă comentariile pe măsuri. Am avut o întâlnire finală în luna noiembrie din 2014, dar se pare că se tot redeschid discuţii pe comentarii, de formă nu de fond, care întârzie procesul privind acordul pe măsuri. Acum am primit răspuns că până la sfârşitul lunii ianuarie o să ne trimită observaţiile finale şi un acord de principiu pentru trei măsuri, respectiv pentru investiţii în ferme, tineri fermieri şi sprijinul pe LEADER, iar cât de curând şi observaţiile finale pe toate măsurile din PNDR, astfel încât să închidem discuţiile pe întreg programul şi să putem lansa toate măsurile de finanţare’, a precizat Turtoi.

Oficialul MADR a menţionat că toate aceste aspecte vor fi discutate cu Phil Hogan, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală la reuniunea Consiliului de Miniştri ai Agriculturii din 26 – 27 ianuarie 2014 de la Bruxelles.

‘Trebuie să avem un acord de principiu pe cele trei măsuri, prin care să se spună că a fost încheiată negocierea tehnică. Luni (26 ianuarie n.r.) voi merge împreună cu ministrul Agriculturii (Daniel Constantin – n.r.) la Consiliul de Miniştri de la Bruxelles, unde vom avea o întâlnire cu comisarul Phil Hogan, iar subiectul principal va fi legat de accelerarea analizei PNDR. Am avut o discuţie anul trecut, care se tot lungeşte cu tot felul de observaţii ciudate, de formă nu de fond, şi care ne pun să detaliem anumite observaţii care, de altfel, au fost închise. Acum vor să intre în mai multe detalii, deşi au fost de acord ca în noul PNDR să nu intrăm în toate detaliile posibile, ca să nu fim nevoiţi să modificăm programul în cazul în care anumite lucruri trebuie interpretate altfel. Am convenit să lăsăm doar un cadru general şi să intrăm în detalii în legislaţia naţională. Vom încerca acum să le reformulăm, ca să le înţeleagă, dar să nu le prindem în program, pentru că, în caz contrar, dacă un principiu de selecţie trebuie interpretat altfel, trebuie să schimbăm din nou PNDR’, a explicat George Turtoi.

România trebuie să aprobe legislaţia naţională aferentă, similară cu cea din vechiul program, după obţinerea acordului de principiu de la Comisie şi să publice toate documentele pentru consultare, iar ulterior, la finele lunii februarie sau începutul lunii martie, vor putea fi deschise primele sesiuni de primire de proiecte.

‘După obţinerea acordului de principiu trebuie să scoatem legislaţia naţională aferentă, respectiv o Hotărâre de Guvern similară cu HG 224 a programului trecut, o ordonanţă privind fluxul financiar, precum OUG 74 pentru PNDR 2007-2013, trebuie constituit Comitetul de Monitorizare şi întrunirea acestuia pentru stabilirea criteriilor de selecţie şi a punctajelor pe criterii, emiterea ghidului solicitantului şi a procedurilor de lucru. Noi vom pune pe site actele normative cu detalii, criteriile de selecţie, explicarea principiilor de selecţie din program, inclusiv ghidurile şi studiile pentru potenţialul agricol şi de procesare elaborat la nivel naţional de Institutul de Economie Agrară şi de consultantul PNDR. Ulterior, vom deschide cele trei măsuri, cel mai probabil în ultima săptămână din februarie’, a adăugat secretarul de stat în MADR.

Toate proiectele din noul PNDR, mai puţin cele pe măsurile privind tinerii fermieri şi fermele mici, se vor depune online şi vor fi sesiuni continue pe parcursul unui an, cu rapoarte de selecţie lunare sau trimestriale, în funcţie de numărul proiectelor depuse.

Noul PNDR 2014 – 2020 are alocată o sumă totală de 9,363 miliarde de euro, din care 8,015 miliarde de euro reprezintă fondurile europene atribuite României, iar 1,347 miliarde de euro contribuţia naţională.

Măsura privind investiţiile în ferme are alocată o sumă totală pentru perioada de programare de 7 ani de 892,32 milioane de euro, inclusiv contribuţia naţională de 134,35 milioane de euro, iar măsura dedicată tinerilor fermieri, aproape 445 milioane de euro, din care 44,5 milioane de euro reprezintă contribuţia naţională. Programul LEADER, dedicat Grupurilor de Acţiune Locală (GAL) are prevăzută o sumă de 2,16 milioane de euro pentru elaborarea strategiei şi zonei.

Te-ar mai putea interesa și
Klaus Iohannis nu a desemnat premierul. Negocierile continuă și astăzi. Președintele speră că după numirea președinților celor două camere se va putea face și guvernul
Klaus Iohannis nu a desemnat premierul. Negocierile continuă și astăzi. Președintele speră că după numirea președinților ...
Preşedintele Klaus Iohannis a făcut declarații după consultările pe care le-a avut la Palatul Cotroceni cu partidele parlamentare. După consultările de astăzi de la Cotroceni, el speră că......
ANPIS: Aproape 1,2 miliarde lei, valoarea alocaţiilor de stat pentru copii plătite în noiembrie 2024
ANPIS: Aproape 1,2 miliarde lei, valoarea alocaţiilor de stat pentru copii plătite în noiembrie 2024
Valoarea alocaţiilor de stat pentru copii achitate în luna noiembrie 2024 a fost de 1,2 miliarde de lei, iar suma medie ...
Preşedintele Vladimir Putin promite mai multe ”distrugeri” în Ucraina după atacul din Rusia de sâmbătă
Preşedintele Vladimir Putin promite mai multe ”distrugeri” în Ucraina după atacul din Rusia de sâmbătă
Preşedintele rus Vladimir Putin a promis duminică şi mai multă "distrugeri" în Ucraina după un atac cu drone în ajun, ...
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Românii se află printre europenii care se tem cel mai mult că inteligența artificială va duce la pierderea multor locuri ...