Primele trei centre de unde vor fi redistribuiţi refugiaţii în UE se deschid în octombrie

Economica.net
24 09. 2015
refugees_lesvos_web_thumb_large_13885200

Liderii europeni, reuniţi miercuri la summitul convocat pentru discutarea crizei provocate de valul fără precedent de migranţi arabi, africani şi asiatici, au insistat asupra urgenţei creării unor asemenea centre în Italia şi Grecia, principalele ţări unde sosesc aceşti migranţi, încă un centru urmând să fie creat în Bulgaria şi altele posibil în Turcia, dacă se va ajunge la o înţelegere cu guvernul de la Ankara.

În cadrul acestor hotspoturi, migranţii vor fi înregistraţi şi apoi separaţi aici în imigranţi economici – care în mod normal ar trebui repatriaţi în ţările lor – şi refugiaţii a căror cerere de azil este aparent justificată şi care vor fi redistribuiţi din aceste centre către statele Uniunii Europene conform planului de cote obligatorii de refugiaţi, adoptat marţi la Consiliului european pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI).

Acest plan prevede împărţirea prin cote obligatorii a 120.000 de refugiaţi sosiţi în Italia şi Grecia, în plus faţă de un prim grup de 40.000 despre care s-a convenit deja în luna iunie că va fi repartizat prin cote ‘voluntare’.

Cei 120.000 de refugiaţi – proveniţi în special din Siria, Irak şi Eritreea, singurele ţări unde rata acceptării cererilor de azil în UE trece de 75% – vor fi împărţiţi în două mari grupuri, de 66.000 şi respectiv 54.000 de refugiaţi.

Pentru grupul de 66.000 s-a stabilit deja repartiţia pe ţări, României revenindu-i 2.475 de refugiaţi. La acest număr se adaugă cei 1.785 de refugiaţi pe care România s-a angajat să-i primească prin cotele ‘voluntare’ convenite în luna iunie, precum şi refugiaţii care îi vor fi repartizaţi din ultimul grup, cel de 54.000.

Distribuţia acestora din urmă pe ţări nu a fost încă stabilită, dar preşedinţia luxemburgheză a Consiliului UE a anunţat că ar urma să se respecte aceeaşi proporţionalitate ca în cazul grupului de 66.000 de refugiaţi, decizie ce mai trebuie confirmată anul viitor la o dată ce nu a fost încă stabilită. Dacă se va menţine aceeaşi proporţionalitate, calculul în funcţie de acest criteriu arată că României i-ar reveni încă 2.025 de refugiaţi, pe lângă cei 1.785 asumaţi voluntar şi cei 2.475 a căror repartiţie pe ţări este în prezent stabilită. Aşadar, numărul total al refugiaţilor pe care România va trebui să-i primească ar putea ajunge la aproape 6.300.

România a votat împotriva impunerii acestor cote, alături de Ungaria, Cehia şi Slovacia. Ultimele două au anunţat că vor contesta la Curtea de Justiţie a UE (CEJ) decizia Consiliului JAI privind cotele obligatorii de refugiaţi, guvernul slovac precizând de asemenea că nu va aplica această decizie.

Într-o analiză publicată de BBC se estimează că disputele legale cu privire la relocarea refugiaţilor ar putea întârzia aplicarea efectivă a planului, pe lângă plângerea la CEJ existând şi posibilitatea invocării ‘frânei de urgenţă’, prevedere a UE prin care aceste state pot bloca relocarea pe motivul ameninţărilor la siguranţa lor naţională. Totuşi, planul cotelor obligatorii de refugiaţi a fost întocmit în conformitate cu prevederile Tratatului de la Lisabona, ce permit adoptarea unor măsuri de urgenţă în cazul unor fluxuri migratorii masive.

Pe de altă parte, în acest plan se menţionează că statele ce primesc refugiaţii redistribuiţi prin cote trebuie să-i avertizeze pe aceştia din urmă că, dacă încearcă să plece într-o altă ţară a UE sau să traverseze ilegal graniţa, atunci riscă să fie repatriaţi în ţările lor de origine. Cum aceşti refugiaţi au de obicei ca obiectiv să ajungă în statele vest-europene, mai ales în Germania, este posibil ca unii să nu ţină cont de acest avertisment şi să încerce să-şi atingă scopul.