Primul an Covid-19 în spitale: peste 55% dintre internări – în spitalizare de zi. Ponderea lor a crescut uşor faţă de 2019

11 05. 2021
spitalizare continua vs spitalizare de zi

În 2020, am avut adresabilitate mai mică la serviciile de spitalizare continuă, în timp ce ponderea serviciilor de spitalizare de zi a crescut uşor, pe fondul pandemiei de Covid-19, arată datele CNAS, obţinute şi analizate de Economica.net.

5,89 milioane de pacienţi au fost internaţi în spitalele aflate în contract cu CAS, în 2020, majoritatea în regim de spitalizare de zi (adică spitalizare de cel mult 12 ore).

Concret, ponderea spitalizărilor continue în numărul total al internărilor în spitale a scăzut nesemnificativ la 39,2% în 2020, de la 40,1% în anul 2019, iar ponderea spitalizărilor de zi a crescut ușor la 55,6% în 2020, de la 53,9% în anul 2019, potrivit datelor CNAS, studiate de Economica.net.

Cei mai mulţi oameni au fost internaţi în spitale din Bucureşti (1,12 milioane de oameni), Iaşi (peste 374.000 de oameni), Cluj (circa 345.000 de persoane), Constanţa (peste 283.000 de oameni), Dolj (peste 245.000) şi Prahova (peste 235.000 de oameni), arată datele studiate de Economica.net.

În București, în județele Cluj, Iaşi, Dolj, Mureş, Braşov, Prahova, Bacău, şi alte 12 judeţe (vezi foto), numărul pacienților tratați în regim de spitalizare de zi a fost mai mare sau aproape dublu față de numărul pacienților cu afecțiuni acute, tratați în spitalizare continuă.

Economica.net, care analizează lunar execuţia Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), a arătat deja că serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi au costat FNUASS 11,51 de miliarde de lei în 2020, cu 6,7% mai mult decât în 2019. Detalii, în execuţia Fondului în 2020, publicată de Economica.net aici.

Traseul banilor acordaţi spitalelor din sistemul asigurărilor sociale de sănătate

Casele de Asigurări de Sănătate din ţară contractează întreaga sumă alocată de CNAS cu destinaţie servicii medicale spitaliceşti, luând în calcul indicatorii specifici fiecărei unităţi sanitare cu paturi, astfel:

  1. a) pentru unităţile sanitare cu paturi care acordă servicii în regim de spitalizare continuă pacienţilor diagnosticaţi cu Covid-19, suma contractată lunar, pe baza indicatorilor specifici fiecărei unităţi sanitare cu paturi, poate fi suplimentată la solicitarea furnizorilor pe bază de documente justificative, pentru a acoperi cheltuielile estimate aferente activităţii desfăşurate, prin încheierea unor acte adiţionale de suplimentare a sumelor contractate;
  2. b) pentru unităţile sanitare cu paturi care acordă servicii în regim de spitalizare continuă pentru afecţiuni acute, aflate în relaţie contractuală cu CAS, altele decât cele prevăzute la litera a), suma contractată lunar poate fi suplimentată la solicitarea unităţilor sanitare cu paturi pe bază de documente justificative, fără a depăşi suma care poate fi contractată în funcţie de capacitatea maximă de funcţionare lunară a fiecărui spital;
  3. c) pentru unităţile sanitare cu paturi care acordă servicii în regim de spitalizare de zi, suma contractată lunar poate fi suplimentată la solicitarea furnizorilor, pe bază de documente justificative.

Casele de Asigurări de Sănătate (CAS) decontează unităţilor sanitare cu paturi, care acordă servicii în regim de spitalizare continuă pacienţilor depistaţi cu noul coronavirus (Sars-CoV-2), activitatea desfăşurată lunar până la data de 31 decembrie, astfel:

a) la nivelul valorii aferente indicatorilor realizaţi în limita valorii de contract, dacă se acoperă contravaloarea cheltuielilor efectiv realizate;

b) la nivelul cheltuielilor efectiv realizate în limita valorii de contract, în situaţia în care valoarea aferentă indicatorilor realizaţi este mai mică sau egală cu nivelul cheltuielilor efectiv realizate;

c) la nivelul indicatorilor realizaţi, fără a depăşi suma care poate fi contractată în funcţie de capacitatea maximă de funcţionare lunară a fiecărui spital, dacă se acoperă cheltuiala efectiv realizată;

d) la nivelul cheltuielilor efectiv realizate, în situaţia în care acestea depăşesc nivelul contractat, justificat de situaţia epidemiologică generată de virusul SARS-CoV-2.

 

Pentru unităţile sanitare cu paturi, aflate în relaţie contractuală cu CAS, care acordă servicii în regim de spitalizare continuă pentru afecţiuni acute, altele decât Covid-19, CAS decontează activitatea desfăşurată lunar până la data de 31 decembrie, după cum urmează:
a) la nivelul valorii aferente indicatorilor realizaţi în limita valorii de contract, dacă se acoperă contravaloarea cheltuielilor efectiv realizate;
b) la nivelul cheltuielilor efectiv realizate în limita valorii de contract, în situaţia în care
valoarea aferentă indicatorilor realizaţi este mai mică sau egală cu nivelul cheltuielilor
efectiv realizate;
c) la nivelul indicatorilor realizaţi, fără a depăşi suma care poate fi contractată în funcţie de capacitatea maximă de funcţionare lunară a fiecărui spital.

Vă amintim că medicii din spital pot elibera, la externarea asiguratului, prescripţie medicală pentru medicamente cu și fără contribuţie personal în ambulatoriu, pentru o perioadă de până la 90 de zile, cu excepţia medicamentelor ce fac obiectul contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat pentru care durata de prescriere este de până la 30 zile. Pentru medicamentele care fac obiectul contractelor cost-volum, cost-volum-rezultat, durata de prescriere este de până la 30 zile, pornind de la premisa că aceste medicamente sunt foarte scumpe și pacientul trebuie monitorizat la 30 zile.

Citeşte şi Fondul Sănătăţii a încheiat cu deficit de 345 de milioane de lei anul Covid; subvenţiile au crescut cu peste 60% şi depăşesc 9 miliarde de lei