Potrivit NASA, omul ar putea ajunge pe solul Planetei Roşii în următorii 25 de ani. „Cu bugetul actual sau cu un buget uşor mai mare, vor fi necesari 25 de ani pentru a putea regla aceste probleme”, a estimat astronautul în rezervă Tom Jones, retras din activitate în 2001.
Problemele care trebuie depăşite în acest caz nu sunt deloc neglijabile – situată, în medie, la 225 de milioane de kilometri de Terra, Marte se află la nouă luni distanţă. Este vorba de nouă luni cu forţă de atracţie zero pentru astronauţi, în condiţiile în care oamenii de ştiinţă avertizează cu privire la pericolele perioadelor lungi fără gravitaţie.
O şedere prelungită în spaţiu poate duce la deteriorarea vaselor de sânge din retină şi orbire. De asemenea, o astfel de misiune poate determina decalcifierea oaselor.
Prin urmare, este dificil pentru oamenii de ştiinţă să evalueze efectele pe care le-ar avea o misiune de un an pe Marte.
„Trebuie să începem acum să ne concentrăm pe câteva tehnologii cheie”, a explicat Jones reporterilor prezenţi la Washington.
Soluţia pentru a scuti corpul uman de aceste efecte negative ar fi reducerea timpului de călătorie spre Marte, în special prin sisteme de propulsie nucleară.
De asemenea, trebuie identificată o soluţie la problema radiaţiei. Într-o misiune pe Marte, un astronaut ar absorbi o cantitate de radiaţii similară ca cea cu care intră în contact de-a lungul întregii sale cariere.
„Nu avem încă soluţia în materie de protecţie contra radiaţiilor cosmice şi a erupţiilor solare”, a recunoscut Tom Jones. Însă experţii au identificat mai multe tehnologii ce pot fi dezvoltate în acest sens.
Până la trimiterea oamenilor pe Marte, NASA a lansat în luna mai o sondă, InSight, care va ateriza pe Planeta Roşie la 26 noiembrie. Scopul acestei misiuni de 993 de milioane de dolari este de a studia structura internă a planetei pentru a înţelege mai bine modul în care se formează planetele stâncoase din sistemul solar.
O altă misiune va permite, în 2020, trimiterea unui nou rover pe Marte pentru a determina viabilitatea mediului marţian şi pentru a căuta eventuale indicii ale existenţei în trecut ale unor forme de viaţă.