Primul proiect de metrou din afara Capitalei: Metroul din Cluj a primit undă verde de la Guvern

24 11. 2020
trencj_52827100

„Am fost onorat să prezint în ședința de Guvern de aseară, în fața prim-ministrului Ludovic Orban și a colegilor din Cabinet, PROIECTUL de HOTĂRÂRE de GUVERN pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Tren Metropolitan Gilău – Florești – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonțida – Etapa I A Sistemului De Transport Metropolitan Rapid Cluj Magistrala I De Metrou Și Tren Metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea – Componenta 1, Magistrala I de Metrou”, județul Cluj”, a scris ministrul Transporturilor pe pagina sa de Facebook.

Potrivit lui, valoarea estimată a proiectului este de aproximativ 1 miliard de euro, iar finanțarea va fi asigurată conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii, după caz din fonduri externe nerambursabile (POIM 2014-2020, PNRR 2021-2027, POT 2021-2027), bugetele locale ale celor două UAT, precum și din alte surse legal constituite.

Din punct de vedere tehnic, proiectul noii linii are o lungime de 14,4 km și 14 stații de metrou care vor deservi Municipiul Cluj-Napoca și localitatea Florești. Noua magistrală de metrou pregătește viitorul Clujului și, totodată, dezvoltarea zonelor limitorfe Gilău și Florești. Acest proiect de metrou, de la Cluj, are inclusă și conexiunea cu viitorul Spital Regional de Urgență, iar prin integrarea cu viitorul tren metropolitan va asigura conectivitatea cu Gara CFR și cu Aeroportul Internațional Cluj-Napoca.

După aprobarea Hotărârii de Guvern privind acest obiectiv, se va realiza studiul de fezabilitate ce va stabili indicatorii tehnico-economici ai proiectului. Valoarea totală a proiectului privind studiile de prefezabilitate, de fezabilitate si PUZ este de 33,4 milioane de lei (asigurate prin bugetele ale UAT Cluj-Napoca și Florești), din care studiul de prefezabilitate are valoarea este 11,1 milioane lei.

Realizarea studiului de prefezabilitate a fost demarată in 30.04.2020, iar in 6 luni acest document a fost realizat și predat. În 27 octombrie, respectiv 29 octombrie, atât Consiliul Local Cluj-Napoca, cât și Consiliul Local Florești au aprobat acest studiu de prefezabilitate.

„Fără doar și poate, acesta este un moment istoric, în condițiile în care pentru prima dată, în România, lansăm un proiect de metrou în afara Bucureștiului. Astfel, odată cu darea in funcțiune, în București, a magistralei 5 de metrou, anul 2020 confirmă angajamentul Guvernului Ludovic Orban pentru o dezvoltare fără precedent a investițiilor în infrastructura de transport, dar și pentru proiecte de mobilitate urbană cu tehnologii moderne ce respectă condiționalitățile actuale în domeniul mediului”, a continuat ministrul.

El a felicitat Primăria Municipiului Cluj-Napoca pentru „inițiativă si determinare” și le-a mulțumit colegilor din celelalte ministere implicate pentru sprijinul acordat in promovarea acestui proiect.

„Afirm cu încredere că acest proiect este unul deschizător de drumuri pentru alte mari municipii și zone metropolitane cu o populație de peste 300.000 de locuitori, care au atât nevoia, cât și capacitatea de a implementa astfel de proiecte, iar aici mă refer la Timișoara, Iași, Brașov, Constanța, Sibiu”, a conchis șeful Transporturilor.

Pe de altă parte, promovarea proiectului metroului din Cluj pentru finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a atras unele critici atât din partea oponenților politici din PSD, dar și de la pasionați de infrastructură.

„Ceea ce e scris în draftul Planului Național de Redresare şi Reziliență, făcut pe genunchi de Orban şi politrucii săi, este de netăgăduit: în loc de unire peste Carpați prin autostradă – aşa cum în 2018 s-au împăunat, promovând o lege rămasă fără consecințe pentru A8 – îi fac metrou lui Boc la Cluj, un proiect de mare interes național pentru România!”, a scris europarlamentarul PSD Dragoș Benea.

Potrivit lui, metroul din Cluj nu este un proiect „matur”, cum cer criteriile Planului de Redresare, şi se va face – dacă se va face – în 11 ani, potrivit datelor prezentate de edil, evident cu nerespectarea termenelor prevăzute la implementare (2026 – deadline-ul pentru implementarea fizică a proiectelor prin PNRR).

Câteva zile mai târziu, Asociația Pro Infrastructură (API) a atras atenția Guvernului asupra riscului ca proiectul metroului din Cluj să rateze acest tren al finanțării europene.

„Includerea proiectelor în acest PNRR presupune finalizarea studiilor și contractarea lucrărilor până cel târziu în anul 2022. În aceste condiții, proiectul metroului din Cluj-Napoca aflat în etapa studiului de fezabilitate este într-o cursă contra-cronometru pentru finalizarea acestui studiu, iar apoi lansarea și finalizarea licitației pentru lucrări până în 2022.
 
Ei bine, Primăria Cluj-Napoca pare că nu înțelege importanța acestui proiect, abordând relația cu prestatorul angajat să realizeze studiile într-o manieră ultra-birocratică, de multe ori inutilă. Astfel, deși legea prevede derogări speciale pentru proiectele de interes național finanțate din fonduri europene, primăria a solicitat autorizații de construire, avize și numeroase formulare inutile pentru realizarea forajelor geotehnice. Până la soluționarea acestei situații, proiectul este blocat. O întârziere de până la 6 luni în pornirea studiilor geotehnice ar putea anula șansele contractării lucrărilor în 2022 și, astfel, ar însemna ratarea finanțării europene din PNRR”, au subliniat reprezentanții API.