Primul somelier de lapte din lume: Promovarea proprietăţilor specifice şi legătura cu ferma pot crea un produs vandabil

Acesta a făcut o degustare în orb a cinci probe de lapte din ferme româneşti cu rase diferite, cu niveluri de proteină şi grăsime diferite, două ferme din partea de nord şi trei din partea de sud a ţării, în cadrul unui eveniment organizat vineri la târgul INDAGRA, care a încheiat un proiect derulat timp de trei ani în România, intitulat „Casa Olandeză a Laptelui”.

Somelierul a arătat fermierilor din România cum poate fi promovat laptele pe piaţă, în vederea creşterii consumului.

„Dacă în România sunt 1,6 milioane de vaci putem spune că sunt 1,6 milioane de tipuri de lapte, iar cantitatea aceasta se dublează, pentru că laptele dat de văcuţe dimineaţa diferă de cel dat seara. Este un lucru fascinant, dar în acelaşi timp trebuie să menţionăm provocarea cu care fermierii se confruntă atunci când vor să îşi exploateze produsul”, a explicat Bas de Groot.

Deşi aroma laptelui este una importantă în alegerea produsului, somelierul susţine că nu este elementul principal de vânzare al produsului. „În Olanda există în cel mare lanţ de supermarketuri lapte de la o anumită fermă şi de la o anumită văcuţă. Astfel se creează un produs care se diferenţiază pe baza unei poveşti, laptele provenit de la văcuţa Joiana din ferma x. Creează cumva o legătură specială. (…). În Noua Zeelandă este un trend, dar şi o popularitate tot mai mare a unui lapte cu un conţinut redus de proteină, tolerat mult mai bine de sistemul digestiv. Aici este vorba de un produs care se diferenţiează ţinând cont de sănătatea oamenilor”, a arătat acesta.

El spune că un alt tip de diferenţiere a laptelui care nu se regăseşte în Olanda, dar există în alte ţări, vizează laptele de dimineaţa şi laptele de seara, acesta din urmă fiind poziţionat ca un produs cu capacitate de relaxare, care induce un somn mai odihnitor.

Diferenţierea la nivel de rase este un alt produs care există în Olanda. Bas de Groot a povestit cum a creat pentru un client un lapte special pentru cafea, folosind lapte de la vaci din rasa Jersey. Această rasă oferă un lapte cu un conţinut mai ridicat în proteină şi în grăsimi şi astfel s-a găsit un echilibru între aceşti indicatori fără să omogenizeze laptele. „Aceasta este o poveste de diferenţiere bazată pe calitate cât şi pe destinaţia laptelui”, a spus somelierul.

Un alt segment de diferenţiere poate fi cel legat de bunăstarea animalului, în condiţiile în care sunt producători ce lucrează pe lapte provenit de la văcuţe care stau în hambar sau care lasă viţelul cu vaca, însă se pot face combinaţii între toate aceste elemente.

Care este laptele de vis al somelierului olandez? „Laptele provenit de la o văcuţă Holstein, la care i se poate stimula lactaţia, pentru a oferi un gust mai dulce, echilibrăm laptele în conţinutul de proteină şi grăsime, lăsăm văcuţele afară pe pajiste în aer liber să pască, lăsăm viţelul alături de mama lui şi aşa rezultă o poveste minunată unde se combină calitate, bunăstare şi partea de sănătate, dar şi un produs extrem de vandabil cu o poveste frumoasă în spate”, spune Bas de Groot, primul somelier de lapte din lume. Deşi este de profesie legumicultor, Bas de Groot lucrează de cinci ani ca somelier de lapte, degustând acest produs pe tot globul. El consumă aproape patru litri de lapte pe zi.

Casa Olandeză a Laptelui (Holland Dairy House) este un proiect susţinut de Ambasada Olandei, un parteneriat public-privat cu 16 companii olandeze din domeniul producţiei şi procesării laptelui. Proiectul şi-a dorit să dezvolte sectorul de lapte românesc cu ajutorul tehnologiei olandeze.

„Proiectul s-a desfăşurat pe o perioadă de trei ani şi se încheie acum cu participarea la INDAGRA. Pe parcursul celor trei ani s-au dezvoltat mai multe componente ale proiectului: latura business-to-business, training şi schimb de experienţă pentru fermierii români în Olanda, dar şi o componentă educaţională knowledge to knowledge între licee şi universităţi”, a spus Mirela Scarlat, coordonatorul proiectului în Romania.
Ea a explicat că somelierul de lapte poate să ofere fermierilor nişte indicatori de calitate pe care fermierul nu le experimentează sau să atragă atenţia asupra unor parametri pentru a face produsul mai atractiv pentru consumator.

„Pe lângă parametrii clasici scoşi în evidenţă trebuie menţionată şi rasa de la care provine laptele, modul de hrănire şi nutriţie al animalelor, tipul de muls. În principiu fermierii ştiu ce aplică, dar nu ştiu să spună mai departe şi să promoveze aceste lucruri. Există un trend european, inclusiv în Rusia, în care se pune accent pe ambalaj, între produsul finit şi fermă, inclusiv pe vaca de unde provine laptele, şi se face face legătura cu poza şi cu eticheta numerotată a vacii respective. Poate e doar un aspect de marketing, dar dacă el ajută la creşterea consumului este un reper bun de luat în seamă”, susţine coordonatorul proiectului.

Ea a precizat că nu va înceta colaborarea cu fermierii români, chiar dacă proiectul Casa Olandeză a Laptelui a ajuns la final, ci în mod sigur va continua sub o altă formă.