Principalele formaţiuni italiene ar termina aproape la egalitate în cazul unor noi alegeri
Scrutinul din februarie a condus deja la un impas similar, după ce coaliţia de centru-stânga a obţinut majoritatea la Camera Deputaţilor, dar nu şi la Senat, unde îşi dispută întâietatea cu coaliţia de centru-dreapta şi membrii partidului lui Grillo.
În cazul unor alegeri în această săptămână, PD, principala forţă de centru-stânga, ar avea 25,5% din intenţiile de vot, în timp ce 25,4% ar merge la Mişcarea Cinci Stele (M5S) condusă de Grillo şi 25% la PdL (partidul Poporul Libertăţii), formaţiune condusă de Silvio Berlusconi, potrivit sondajului efectuat de SWG pentru emisiunea Agora, difuzată pe postul de televiziune Rai Tre.
Sondajul a mai dezvăluit că foarte mult ar conta persoanele care ar fi la conducerea coaliţiilor.
Dacă popularul primar al Florenţei, Matteo Renzi, în vârstă de 37 de ani, ar conduce coaliţia de centru-stânga (PD+SEL), el ar câştiga alegerile legislative cu 36%, faţă de 28% pentru coaliţia de centru-dreapta (PdL+Liga Nordului) şi 26% pentru M5S, care se prezintă singură la alegeri.
În cazul menţinerii liderului actual Pier Luigi Bersani la conducerea coaliţiei de centru-stânga, aceasta ar scădea până la 28% în intenţiile de vot şi ar termina aproape la egalitate cu M5S (27%), însă ar fi învinsă de coaliţia de centru-dreapta cu 31%.
„Se pare că partidele sunt slabe şi italienii investesc, în special, în persoane”, a comentat Roberto Weber, preşedintele institutului SWG.
Drept dovadă, popularitatea primarului Florenţei continuă să crească (+1% într-o săptămână) la 56%. El este cel mai apreciat politician italian, devansându-i cu mult pe Beppe Grillo (30%) şi Pier Luigi Bersani (29%). Fostul premier Silvio Berlusconi urmează cu 27% (+1% într-o săptămână), în timp ce Mario Monti are o cotă de popularitate de 23%.
Institutul SWG i-a intervievat pe italieni în privinţa celor două grupuri de lucru create sâmbăta trecută de către preşedintele Giorgio Napolitano pentru a dezamorsa tensiunile dintre partidele care nu reuşesc să ajungă la o înţelegere în vederea formării guvernului.
În opinia a 42% dintre persoanele intervievate, aceste „comisii de înţelepţi” nu servesc la nimic, în timp ce 40% dintre italieni cred că este o iniţiativă bună.
Comisiile au la dispoziţie zece zile pentru a pregăti reforme instituţionale (printre care modificarea legii electorale, cauza impasului politic) şi economice (cu scopul relansării unei ţări aflate în recesiune). Ulterior, Italia va alege un nou preşedinte. Acesta va trebui să găsească o soluţie pentru constituirea unui Executiv care să-l înlocuiască pe cel condus de Mario Monti.