Guvernul promite cinci spitale regionale noi, pachet suplimentar de servicii medicale, screening pentru cancere

ECONOMICA.NET vă prezintă cele mai importante obiective privind sănătatea românilor şi a sistemului sanitar, asumate de autorităţi pentru următorii cinci ani, aşa cum sunt enunţate în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020.

Cele mai importante schimbări pentru pacienţi

Autorităţile şi-au asumat ca în următorii cinci ani să pună la punct cadrul normativ pentru introducerea pachetului suplimentar de servicii medicale, a măsurilor privind cota în care asigurarile private de sănătate (care vor lua forma unor conturi individuale de sănătate) pot fi deductibile, precum şi cadrul normativ pentru dezvoltarea formelor private de asigurare în sănătate, se arată în Strategia Naţională de Sănătate.

Tot în orizontul următorilor cinci ani, autorităţile vor legifera informarea scrisă a pacientilor (pe prescripţie/odată cu prescripţia) asupra coplăţii şi asupra dreptului de a primi produsul generic.
Măsura vine în contextul scandalului din luna precedentă, care viza practica tot mai întâlnită a farmaciilor de a vinde medicamente scumpe, care necesită coplată, pacienţilor cu reţete compensate.
Amintim că pe parcursul lunii noiembrie, MS şi CNAS au verificat modul în care farmaciile respectă eliberarea medicamentelor compensate şi gratuite.

Farmaciile au obligaţia de a se aproviziona în mod continuu cu medicamentele care sunt acordate în cadrul sistemului de asigurări de sănătate, cu sau fără contribuţie personale, mai precis medicamentele compensate şi gratuite.

Eliberarea unui medicament care necesită o plată mai mare din parte pacientului se poate realiza în condiţiile în care medicul a indicat în prescripţie denumirea comercială a medicamentului sau la solicitarea pacientului.

„În condiţiile în care un pacient solicită un medicament prescris de medic, iar farmacia nu are în stoc medicamentele compensate la preţuri mai mici sau egale cu preţul de referinţă, aceasta are obligaţia de a se aproviziona în termen de 24 de ore pentru bolile acute şi 48 de ore pentru cele cronice. În niciun caz farmacia nu trebuie să propună pacientului un medicament mai scump pentru care trebuie să plătească coplată”, a declarat Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătăţii.

Câte spitale şi-au asumat autorităţile să construiască până în 2020

Răspunsul scurt: cinci spitale regionale noi monobloc, se arată în Strategia Naţională de Sănătate.

Modernizarea infrastructurii sistemului medical 

Autorităţile şi-au asumat şi renovarea, reabilitarea şi consolidarea structurii şi/sau extensia acolo unde este cazul a celorlalte spitale regionale de urgenţă, inclusiv dezvoltarea unor secţii noi acolo unde acestea lipsesc (pediatrie, cardiologie, chirurgie cardio-vasculară, obstetrică şi ginecologie); acest proces va include raţionalizarea spitalelor prin reducerea numărului de clădiri, pavilioane şi spitale monoprofil şi integrarea acestora în spitalele regionale nou-construite sau reabilitate şi modernizate, reducând astfel numărul de paturi redundante şi eficientizând serviciile integrate centrate pe pacient şi patologii complexe care necesită abordare integrată;

Printre obiectivele asumate se numără şi reorganizarea unităţilor spitaliceşti neperformante în centre ambulatorii multifuncţionale sau spitale de recuperare şi îngrijiri pe termen lung;

Reabilitarea şi dezvoltarea platformelor de investigaţii radiologice din ambulatoriile de specialitate şi spitalele de urgenţă, secţiilor de terapie intensivă din spitalele regionale, zonale şi judeţene de urgenţă, secţiilor de radioterapie din cadrul institutelor de oncologie şi a punctelor satelit din judeţe la nivelul spitalelor sau ambulatoriilor de specialitate;

Reabilitarea şi dotarea unităţilor de primiri urgenţe de la nivelul spitalelor judeţene de urgenţă, cu prioritate cele regionale şi zonale, precum şi a blocurilor operatorii, secţiilor de terapie intensivă şi a laboratoarelor de cardiologie intervenţională, neuro-radiologie intervenţională, gastroenterologie intervenţională şi altele similare la nivelul spitalelor regionale şi zonale;

Prevenirea riscurilor seismice, în special în institute sau unităţi cheie de nivel naţional sau regional;
Reabilitarea/dotarea unor secţii clinice de obstetrică-ginecologie şi neonatologie, de terapie intensivă – inclusiv chirurgie cardiacă pediatrică şi neonatală în cel puţin patru regiuni şi a unor unităţi de urgenţă, secţii pentru arşi în trei regiuni;

Consolidarea reţelei de institute/spitale regionale de oncologie, investiţii pentru creşterea capacităţii de diagnostic şi/sau tratament a Institutului Oncologic Regional „Prof. Dr. I.Chiricuţă” de la Cluj Napoca (largirea clinicii de hematologie);

Realizarea extensiei şi modernizarea pavilionului în care funcţionează Institutul „Prof. Dr. Matei Balş” din Bucureşti;
Investiţii în infrastructura de diagnostic şi tratament a tuberculozei (spitale de specialitate);
Modernizarea şi dotarea cu echipamente moderne a unor secţii din reţeaua de radioterapie, inclusiv construcţie bunker.

Schimbarea la faţă a medicinei de familie, în următorii cinci ani

Iată care sunt cele mai impactante obiective asumate de autorităţi, pentru următorii cinci ani, care vizează regândirea segmentului de asistenţă primară:
Recalibrarea pachetului de servicii de asistenţă medicală primară prin creşterea ponderii şi eficacităţii serviciilor (bazate pe dovezi) de prevenţie primară, secundară şi terţiară, diagnostic precoce şi tratament, monitorizarea pacientului cronic (HTA, diabet) în comunitate;

Până în 2020, românii vor beneficia de servicii de sănătate 24 de ore din 24, în afara spitalului, se arată în Strategia Naţională de Sănătate.

Introducerea mecanismelor de plată bazată pe criterii de performanţă în medicina de familie;

Introducerea auditului clinic în asistenţa medicală primară şi îmbunătăţirea mecanismelor de monitorizare şi control a activităţii din medicina de familie;

Autorităţile ca au obiectiv măsuri sustenabile de atragere şi reţinere a medicilor din asistenţa primară, în special în mediul rural, cu participarea financiară a autorităţilor locale;
Creşterea capacităţilor în accesarea fondurilor nerambursabile/europene pentru dezvoltarea şi dotarea cabinetelor cu echipament şi tehnologii medicale.

În ceea ce priveşte formarea medicilor şi asistenţilor de medicină de familie, autorităţile şi-au asumat următoarele obiective:

Revizuirea curriculei de rezidenţiat în medicina de familie;
Revizuirea programei de formare de bază a asistenţilor medicali şi introducerea de calificari, specializări pentru asistenţii medicali;
Organizarea de programe de formare, educaţie medicală continuă, centrate pe nevoile populaţiei şi comunităţilor deservite şi pe aplicarea ghidurilor şi protocoalelor clinice; centrarea programelor de formare pe principalele cauze de mortalitate şi morbiditate.

Spitalele nu vor mai interna pacienţi care pot fi trataţi în ambulator

În prezent, mare parte dintre serviciile de sănătate se acordă direct în spital, drept care acest segment este mult hipertrofiat, în timp ce serviciile furnizate în comunitate sunt oferite într-o măsură semnificativ mai mică decât e nevoie, în realitate (servicii de asigurarea sănătăţii mamei şi copilului, servicii de îngrijiri la domiciliu pentru pacienţii dependenţi, servicii de monitorizare a pacienţilor cu diabet, ş.a.m.d.), se arată în Strategia Naţională de Sănătate.
Circa 75% dintre cazurile internate în spital şi 50% dintre pacienţii internaţi în regim de urgență – indiferent de cauza de spitalizare – nu au bilet de trimitere de la medicul de familie, arată un raport al Băncii Mondiale din 2011.

Mai mult, datele Centrului de Cercetare şi Evaluare a serviciilor de Sănătate arată că o proporţie semnificativă de pacienţi internaţi în spital au diagnostice de afecţiuni tratabile în ambulator şi/sau medicină de familie (exemplu: hipertensiune arterială, BPOC şi astm bronşic, diabet zaharat necomplicat, otită medie la copil), drept care rata spitalizărilor evitabile este mare în România.
Viziunea pentru perioada 2014-2020 este de a răsturna această piramidă a serviciilor, de a asigura gradual acoperire mai mare a nevoilor de sănătate ale populaţiei prin serviciile de la baza sistemului (servicii de asistenţă comunitară, servicii de asistenţă acordate de medicul de familie şi de ambulatoriul de specialitate), se arată în Strategia Naţională de Sănătate.

„Aceste tipuri de servicii, asemenea ţărilor cu sisteme de sănătate superioare din puncte de vedere al eficienţei dar şi al eficacităţii, trebuie să devină capabile să rezolve principalele nevoi legate de episoadele acute de îmbolnăvire, precum şi de monitorizare a pacienţilor cu principalele boli cronice: diabet zaharat, hipertensiune arteriala, BPOC. Recurgerea la serviciile spitaliceşti, care presupun automat un nivel crescut de costuri, trebuie să se facă în mod normal numai atunci când situaţiile impun furnizarea de servicii de un nivel sporit de complexitate, şi nu pentru situaţii simple precum internarea unui pacient cronic fără acutizări ale bolii pentru investigaţii ce pot fi foarte usor efectuate în ambulatoriu, aşa cum este destul frecvent cazul în prezent”, susţin autorii Strategiei Naţionale de Sănătate.

Concluzia celor mai recente evaluări efectuate de experţii intitutului britanic NICE şi prezentate în Raportul Final din ianuarie 2012 este că: „există o subfinanţare relativă a sectorului de asistenţă primară şi ambulatorie”, asociată cu anomalii structurale şi de finanţare care par să fi condus la o „subutilizare aparentă a asistenţei medicale primare, o aparentă suprautilizare a asistenţei medicale spitaliceşti” şi, ca urmare, la un transfer extins al costurilor cu apariţia de stimulente perverse (plăţi informale).

Utilizarea crescută a serviciilor spitalicesti este atribuită capacităţii scăzute a sectorului extraspitalicesc şi, în principal, eşecului rolului de „gate-keeping” al asistenţei primare, în timp ce nivelurile suboptimale ale unor indicatori-cheie ai eficacităţii programelor de sănătate publică sunt atribuite eşecului asistenţei primare în rolul sau de vector al intervenţiilor de sănătate publică şi medicină preventivă, susţin autorii Strategiei Naţionale de Sănătate.

În concluzie, în următorii cinci ani va creşte ponderea afecţiunilor rezolvate în ambulatorul de specialitate şi, în contrapartidă, va scădea numărul de cazuri rezolvate în spitalizare continuă.

În acest sens, autorităţile vor să înfiinţeze centre de sănătate ambulatorii multifuncţionale (cu asistenţă ambulatorie de specialitate, specialităţi paraclinice, servicii de imagistică, laborator, explorări funcţionale, inririjire/spitalizare de zi).

Treseu medical coerent şi cost-eficient al pacientului în sistem

Fragmentarea serviciilor de sănătate reprezintă una dintre marile probleme ale sistemului de sănătate, cu impact negativ asupra accesului populaţiei la servicii de sănătatea adecvate nevoilor şi asupra costurilor pentru sistemul de sănătate, de multe ori serviciile rambursate din bani publici fiind dublate inutil pentru acelaşi caz (de exemplu, investigaţii paraclinice repetate la intervale foarte scurte de timp, efectuate la diferite niveluri de îngrijiri), sau pacienţii care accesează direct serviciile de urgenţă prespitaliceşti şi spitaliceşti costisitoare pentru afecţiuni minore, pe fondul lipsei unor alternative de servicii de sănătate adecvate şi în acelaşi timp cost eficiente.

Este necesară crearea la nivel local, judeţean şi regional de reţele de furnizori de îngrijiri medicale, diferenţierea şi integrarea serviciilor furnizate în centrele comunitare, asistenţa primară, centrele multifuncţionale şi ambulatoriile de specialitate, spitalele pe categorii de servicii. O astfel de abordare centrată pe nevoile pacienţilor va produce la nivel naţional un mai bun control al costurilor, transparenţă şi predictibilitate, spun autorii Strategiei Naţionale de Sănătate.

În acest sens, autorităţile şi-au asumat următoarele obiective:

Implementarea procedurilor de „parcurs terapeutic” pentru cele mai frecvente 20 de patologii;

Stabilirea reţelelor regionale de referinţă între spitalele de diferite categorii de competenţă, astfel încât la nivel regional să existe un centru de referinţă de grad IA şi cel puţin două de nivel IIA, în conformitate cu clasificarea spitalelor pentru îngrijirea cazurilor critice şi complexe.

Obiectiv pentru următorii cinci ani: scăderea morbidității şi mortalităţii prin TBC. Ţintă îndrăzneaţă pentru 2050: eradicarea bolii

Tuberculoza constituie o problema majoră de sănătate publică, având în vedere povara mare a bolii, inclusiv prin formele severe (TB MDR/XDR).
Conform direcţiilor trasate de Strategia Stop TB a OMS, propunerea existentă de strategie naţională sectorială vizează eradicarea bolii in România în orizontul anului 2050 şi ca ţinte intermediare importante de parcurs – reducerea prevalenţei şi mortalităţii TB cu 50% până în 2017 şi menţinerea unor rate adecvate de depistare (70%) şi de succes terapeutic (85%) pentru cazurile incidente de TB pulmonară pozitivă microscopic.

Reducerea incidenţei HIV şi asigurarea accesului pacienţilor la tratamente antivirale

Obiectivul de sănătate prioritar pentru România este menţinerea profilului de ţară cu incidenţă redusă a HIV, prin măsuri comprehensive de prevenire şi reducere a riscurilor adaptate nevoilor specifice ale grupurilor ţintă prioritare identificate in Strategia Naţională HIV/SIDA 2011 – 2015, inclusiv prin creşterea accesului la şi a gradului acoperire cu servicii/intervenţii de tip preventiv esenţiale în prevenirea HIV, HVB, HVC, precum schimbul de seringi, testare voluntară anonimă, monitorizarea sarcinii şi testarea la gravide.

Scăderea incidenţei bolilor transmisibile prioritare: hepatite B şi C şi asigurarea accesului pacienţilor la tratamente antivirale

Infecţia cu virusurile hepatitice B şi C constituie o prioritate de sănătate publică în România, din cauza profilului epidemiologic nefavorabil al infectiei virale în populaţie (inclusiv din cauza prevalenţei mari a unor tulpini extrem de virulente, după cum arată puţinele studii disponibile), a incidenţei formelor clinice de boală, dar şi a potenţialului evolutiv important către patologii hepatice cu grad înalt de severitate şi letalitate şi intens consumatoare de resurse (cum ar fi: ciroza hepatică, cancerul hepatic, insuficienţă hepatică severă).

Depistarea în faze incipiente a cancerelor şi reducerea pe termen mediu-lung a mortalităţii specifice prin screening organizat

Măsurile asumate de Guvern în acest sens vizează:

Consolidarea programului de screening pentru cancerul de col uterin;

Dezvoltarea de proiecte-pilot în domeniul depistării precoce a cancerelor la sân şi colorectal (printre cele mai frecvente forma de cancer la români), conform ghidurilor europene (2014-2016) şi evaluarea adecvată a acestor intervenţii anterior extinderii pe plan naţional sau subnaţional (2017-2020).

Încurajarea donării de organe, ţesuturi, celule, de la donatorii vii şi în moarte cerebrală

Pentru următorii cinci ani, autorităţile au în plan promovarea în rândul populaţiei a unei atitudini favorabile donării de organe, ţesuturi şi celule de origine umană de la donatori vii, donatori aflaţi în moarte cerebrală sau donatori fără activitate cardiacă;

Îmbunătăţirea mecanismelor şi procedurilor de monitorizare a calităţii şi siguranţei organelor destinate transplantului;
Implementarea unor mecanisme şi proceduri care să permită derularea cu transparenţă maximă a selecţiei receptorilor de organe, precum înfiinţarea de bănci regionale de sânge şi de bănci pentru transplantul de celule şi ţesuturi la nivel naţional.

Îmbunătăţirea stării de sănătate şi nutriţie a femeii şi copilului, prin următoarele obiective asumate:
• procurarea în cantităţi adecvate şi la timp a produselor cu regim de distribuţie gratuită către beneficiarii eligibili (micronutrienţi alimentari, imunoglobulina Rh);
• oferirea de îngrijiri pre/postnatale de calitate a gravidei şi copilului; creşterea accesului femeii gravide la controale regulate/stratificarea după risc şi urmărirea lor funcţie de risc;
• dezvoltarea capacităţii de diagnostic pre/postnatal al bolilor genetice, de consiliere genetică; instituţionalizarea la nivel naţional a screening-urilor pentru boli cu potenţial de depistare neonatală;
• asigurarea resurselor necesare dezvoltării şi funcţionării centrelor de îngrijire perinatală a gravidei şi nou-născutului cu risc, în cadrul unui sistem regionalizat modern şi a celor destinate depistării şi intervenţiei precoce pentru unele boli cronice ale copilului cu potenţial de prevenţie secundară şi terţiară;
• creşterea capacităţii naţionale de diagnostic şi tratament medico-chirurgical pentru unele boli cardiovasculare congenitale, neurologice, s.a. care necesită intervenţie la vârstă mică.

Reducerea numărului de sarcini nedorite, a incidenţei avortului la cerere şi a ratei mortalităţii materne prin avort

Numărul încă mare al sarcinilor nedorite care se soldează cu avort, ponderea destul de mare avorturilor elective la fetele sub 19 ani, dar şi creşterea după 2010 a numărului nou-născuţilor abandonaţi în maternităţi confirmă nevoia încă neacoperită de servicii de planificare familială, mai ales la femeile dezavantajate sau vulnerabile, se arată în Strategia Naţională de Sănătate.

Cum va scădea România rata avorturilor la cerere

Asigurarea accesului femeilor eligibile la produse contraceptive, distribuite gratuit la parametri adecvaţi (achiziţie centralizată, continuitatea procurării şi distribuţiei, diversitatea gamei de metode contraceptive disponibile de care depinde optimizarea eficacităţii intervenţiei);
Creşterea acoperirii teritoriale cu furnizori de servicii integrate de planificare familială/sănătatea reproducerii;
Formarea personalului din medicină primară în planificare familială, prioritar în zonele cu populaţie/grupuri defavorizate (rural, urban sărac, tineri/adolescenţi, prin furnizori de servicii pregătiţi să ofere servicii adaptate vârstei, etc.);
Dezvoltarea activităţii cabinetelor/centrelor de planificare familială prin acordarea de noi competenţe şi servicii în domeniul sănătăţii reproducerii;
Creşterea gradului de conştientizare şi informare a populaţiei privind opţiunile reproductive şi ţintirea persoanelor/grupurilor vulnerabile cu risc crescut de sarcini nedorite şi nevoi neacoperite prin serviciile medicale de primă linie.
Obligativitatea raportării avorturilor la cerere, efectuate în sectorul privat;