Privatizarea Oltchim: Cine va cumpăra activele ar putea fi obligat să achite ajutorul de stat primit de combinat

Documentul le prezintă investitorilor interesaţi de preluarea activelor Oltchim scoase la vânzare condiţiile în care se va realiza tranzacţia.

Consultantul precizează că, în aprilie 2016, Comisia Europeană a demarat o investigaţie formală privind ajutorul de stat, legată de unele măsuri luate de creditorii combinatului controlaţi de stat după intrarea Oltchim în procedură de insolvenţă.

„Cum o investigaţie a fost deschisă, există riscul ca o decizie de recuperare să fie adoptată, ceea ce prespupune ca ajutorul de stat să fie recuperat de la beneficiarul direct al ajutorului. Acesta va fi, în mod normal, compania care a primit ajutorul, adică Oltchim”, se arată în document.

Totuşi, există posibilitatea ca Executivul european să extindă recuperarea ajutorului şi la companiile care cumpără activele Oltchim, „dacă stabileşte că există o continuitate economică între activitatea economică a beneficiarului iniţial al ajutorului de stat şi activitatea economică a cumpărătorului”, arată documentul.

Această continuitate poate fi stabilită în funcţie de indicatori precum sectorul transferului de active, preţul transferului sau logica economică a tranzacţiei.

„Sunt şanse mai mari ca instituţia Comisiei să considere că există o continuitate economică în cazul unor cumpărători care au o legătură, din punct de vedere legal, cu proprietarii/acţionarii Oltchim sau care sunt sub controlul proprietarilor/acţionarilor Oltchim sau cu care Oltchim are legături potrivit legislaţiei privind companiile”, arată documentul.

Consultantul în procesul de privatizare a Oltchim îi avertizează pe potenţialii cumpărători că există mai multe criterii după care Comisia Europeană poate lua o decizie.

„Dacă o tranzacţie duce la o continuitate economică între cumpărător şi Oltchim depinde de dimensiunea tranzacţiei, de exemplu de activele pe care le va prelua cumpărătorul, de numărul de angajaţi preluaţi şi de modul în care cumpărătorul îşi propune să folosească acele active”, mai arată documentul.

Joi, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că la începutul acestui an ar putea fi finalizată vânzarea activelor combinatului Oltchim, ceea ce marchează faptul că ”Oltchim-ul vechi moare”, însă tranzacţiile vor trebui aprobate de Comisia Europeană.

”S-au făcut ofertele neangajante, deci acum ar trebui companiile să se decidă, după ce au analizat datele, dacă sunt interesate să cumpere nişte active şi la ce preţ. Deci să facă nişte oferte ferme”, a spus Chiriţoiu, într-o conferinţă de presă.

Comisia Europeană a dat un aviz de principiu, însă va trebui să aprobe şi tranzacţiile finale. ”Suntem destul de aproape de o soluţie la Oltchim”, a precizat Chiriţoiu.

Companiile care vor cumpăra activele Oltchim nu preiau datoriile combinatului în cadrul tranzacţiei, dar nici contractele cu clienţii nu sunt transferate către cumpărători, care nu au nicio obligaţie de a prelua actualii angajaţi, aratîă un document prezentat anterior de News.ro.

„Datoriile vânzătorului, inclusiv obligaţiile potenţiale legate de protecţia mediului, rămân în sarcina vânzătorului. Niciun contract existent nu va fi transferat, dar, în cazul în care cumpărătorul consideră că este în interesul său, anumite contracte pot fi încheiate din nou de către cumpărător şi cealaltă parte contractantă. Oltchim îşi exprimă, totuşi, disponibilitatea de a ajuta discuţiile pentru preluarea unor contracte”, preciza documentul.

Companiile care preiau activele scoase la vânzare ale Oltchim nu au, de asemenea, niciun fel de obligaţii legate de angajaţi.

„Nu există nicio obligaţie contractuală de a prelua angajaţii împreună cu activele”, mai arată documentul realizat de consultant şi de administratorul judiciar al Oltchim.

Oltchim a intrat în procedură de insolvenţă la 30 ianuarie 2013, iar consorţiul format din Rominsolv SPRL şi BDO Busines Restructuring SPRL a fost numit administrator judiciar.

Un plan de reorganizare a societăţii Oltchim a fost depus la Tribunalul Vâlcea în 5 februarie 2015 şi aprobat de către adunarea creditorilor în data de 9 martie 2015. Planul de reorganizare a fost ulterior confirmat de către judecătorul sindic, în 22 aprilie 2015.

În condiţiile în care Oltchim este în continuare în procedură de insolvenţă, orice amendament la planul de organizare trebuie aprobat de către adunarea creditorilor.

Documentul pregătit pentru potenţialii investitori îi avertizează, de altfel, pe aceştia că „aceptarea tranzacţiilor finale de vânzare a activelor depinde de aprobarea creditorilor şi, mai departe, de legislaţia românească privind insolvenţa”.

În 2016, statul român a scos Oltchim la vânzare pe nouă pachete de active. Planul de reorganizare al Oltchim prevede vânzarea combinatului pentru cel puţin 307 milioane euro.

La finalul anului trecut, Oltchim a transmis firmelor interesate de privatizare mai multe detalii, pentru ca acestea să poată formula oferte neangajante.

Consultantul AT Kearney a precizat potenţialilor cumpărători ai activelor Oltchim că, potrivit contractului colectiv de muncă de la nivelul Oltchim, compania trebuie să achite plăţi compensatorii oricărui angajat disponibilizat.

Conform legislaţiei privind insolvenţa din România, aceste plăţi compensatorii au prioritate asupra oricăror creanţe ale creditorilor privaţi sau publici.

Combinatul are în prezent circa 2.000 de salariaţi. Oltchim este singurul producător din România de clor şi polieter polioli şi exportă 74% din producţie.

Statul, care deţine 54,8% din acţiunile companiei, a mai încercat privatizarea Oltchim, dar fără succes. La ultimul termen, din decembrie 2014, niciun investitor nu şi-a exprimat interesul să preia compania.

Potrivit reprezentanţilor companiei, Oltchim a înregistrat în primele nouă luni din 2016 profit net de 16,1 milioane lei (3,6 milioane euro), comparativ cu pierderi de 15,7 milioane lei (3,5 milioane euro) raportate în perioada similară a anului 2015.

Un raport independent comandat de unul dintre creditori, intrat în posesia News.ro, susţine că societatea ar fi înregistrat, în realitate, pierderi de 38,5 milioane lei în primele nouă luni din 2016.