Licitaţia pentru Oltchim s-a terminat: Dan Diaconescu are cel mai bun preţ. Vezi primele declaraţii

„Cred că domnul Ponta nu va primi această veste cu bucurie. Am dat de 10 ori mai mult decât a vrut statul român. Ciocoii nu mai au nici o şansă. Acum a venit poporul la putere. Am dat aceasta suma imensă pentru repornirea combinatului şi plata salariilor. Facem subscribţie publică şi aştept oamenii să vină să dea 5-10 lei. Poporul mă creditează pe mine acum ca să salvăm Oltchimul”, a declarat Dan Diaconescu.

Oferta lui Dan Diaconescu pentru acţiunile Ministerului Economiei la Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT) este de 203,14 milioane lei (45 milioane euro).

Oferta se referă doar la pachetul de acţiuni al Ministerului Economiei, de 54,8%, nu şi la creanţele Electrica şi AVAS, în sumă de 410 milioane euro. Totalul creanţelor asupra combinatului este de circa 700 de milioane de euro.

Oferta PCC pentru acţiunile Ministerului Economiei la Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT) şi creanţele Electrica şi AVAS este de 13,4 milioane lei (2,9 milioane euro).

Oferta Chimcomplex, companie controlată de omul de afaceri Ştefan Vuza, pentru acţiunile Ministerului Economiei la Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT) este de 18,8 milioane lei, iar pentru acţiuni şi creanţa Electrica este oferită suma de 221,4 milioane lei.

Firma nu a depus însă şi o ofertă şi pentru creanţa AVAS.

Aisa Invest a oferit pentru acţiunile deţinute de Ministerul Economiei 30 milioane de lei.

Cele patru oferte pentru privatizarea combinatului Oltchim Râmnicu-Vâlcea au fost deschise astăzi.

Deşi s-a anunţat oficial că 13 firme au fost interesate să participe la licitaţia pentru privatizarea Oltchim, doar patru au intrat în „lupta finală”. Mai mult, au fuseseră vehiculate nume grele, precum Gazprom și Rosneft, printr-o firmă care reprezintă interesele ambilor coloși, cu numele de Cimarron Energy.

PCC, Aisa Invest şi Chimcomplex (firme controlate de omul de afaceri Ştefan Vuza) au depus oferte pentru privatizarea combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea. Dan Diaconescu şi-a dublat oferta iniţială, „un cadou de ziua premierului Ponta”, şi a anunțat că s-a asociat cu investitor strategic internaţional despre care spune că este cel mai mai jucător din domeniul petrochimiei la nivel mondial.

Înainte de anunţarea ofertelor a avut loc un scandal în ministerul Economiei, pornit de Dan Diaconescu. Acesta l-a acuzat pe Vulpescu de faptul că ar fi tras de timp pentru a-i întârzia depunerea ofertei, chestiune care i-ar fi anulat-o. Spiritele s-au calmat abia la conferinţa de prezentare a ofertelor, unde Vulpescu a declarat că va accepta oferta lui Diaconescu. Dar a specificat că doar „pentru această etapă”.

Începerea negoicierilor cu investitorii care au depus oferte la Oltchim reprezintă precondiţie pentru aprobarea celei de-a şasea evaluări a acordului cu Fondul Monetar Internaţional. Boardul director pentru discutarea evaluării acordului cu România este programat pentru a doua parte a acestei luni. Şeful misiunii FMI de evaluare, Erik de Vrijer, a anunţat în august că evaluarea nu va fi aprobată de consiliul director dacă vreuna dintre cele patru precondiţii nu este îndeplinită.

La începutul acestei luni, Guvernul a schimbat strategia de privatizare a Oltchim, prin vânzarea în procedură colectivă a pachetului de acţiuni deţinut de stat, respectiv 54,6% din capitalul social, şi a creanţelor Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) şi Electrica SA, reprezentând 1,8 miliarde lei sau 56% din datoriile companiei. Ministerul Economiei va negocia cu OMV Petrom, prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, o opţiune de cumpărare de active ale rafinăriei Arpechim, exercitabilă de către investitorul desemnat pentru privatizarea Oltchim.

Statul deţine, prin Ministerul Economiei, 54,8% din titlurile combinatului chimic. În acţionariatul Oltchim se mai regăsesc compania germană PCC SE (18,32%) şi fondul de investiţii Carlson Ventures, înregistrat în Marea Britanie, care deţine prin Nachbar Services 14,02% din titluri.

Alte privatizări…eșuate

Oltchim a mai trecut prin încercări de privatizare dar, din diferite motive, încercările statului au fost mereu încununate mereu cu eşecuri. În luna august 2001, compania canadiană Exall Resources, care a câştigat licitaţia pentru privatizarea SC Oltchim SA, nu a achitat contravaloarea pachetului de acţiuni (53,26%) şi nu a făcut dovada deschiderii unui cont escrow în valoare de 25 de milioane de dolari (o garanţie a capacităţii de a efectua investiţiile asumate prin contractul de privatizare).

Canadienii aveau nevoie de 34,7 milioane de dolari, incluzând valoarea penalităţilor de întârziere a plăţii acţiunilor, bani pe care Exall a încercat să-i obţină printr-o ofertă publică de acţiuni ale unei companii – Oltchim Aquisition Company – înfiinţată special pentru preluarea SC Oltchim SA. Canadienii au încercat să atragă în această operaţiune două mari companii – SNC Lavalin şi PVC Group – şi mai multe fonduri de investiţii, însă nu au reuşit să fie convingători. Tentativa de privatizare a SC Oltchim SA a eşuat, de fapt, în toamna anului 2000, atunci când statul a primit doar două răspunsuri la anunţul scoaterii la vânzare a pachetului majoritar de acţiuni. Exall a fost aleasă pentru negociere, întrucât oferta depusă de societatea Romarta 2000, controlată de fondul de investiţii Broadhurst Investments, a fost considerată inacceptabilă.

În anul 2003, procesul s-a reluat, însă APAPS-ul lui Ovidiu Muşetescu l-a oprit, deşi au existat intenţii de cumpărare din partea concernului rus Lukoil, a grupului financiar Vienna Capital Partners şi a Grupului Rompetrol. În decembrie 2007, Ştefan Vuza, preşedintele Serviciilor Comerciale Române, îşi pregătise strategia pentru a câştiga licitaţia de oferte atunci când AVAS urma să scoată la vânzare SC Oltchim SA. În fine, în luna aprilie 2008, compania azeră de petrol şi gaze Socar se pare că voia să preia combinatul chimic vâlcean şi partea de rafinare de la Arpechim Piteşti. Compania Socar a anunţat încă din 2007 intenţia de a intra pe piaţa petrolieră românească.

PCC SE care, împreună cu Nachbar Services, deţine 30% din Oltchim vrea, la rândul ei, să cumpere societatea şi a făcut tot ce putea pentru a bloca activitatea acesteia. Contestarea planului de integrare a petrochimiei de la Arpechim cu SC Oltchim SA, nenumăratele plângeri depuse la Comisia Europeană împotriva SC Oltchim SA, blocarea accesului companiei la finanţare prin acţiuni în instanţă, denigrarea managementului companiei prin intermediul comunicatelor de presă şi lansarea de zvonuri privind intrarea SC Oltchim SA în incapacitate de plată au avut o contribuţie decisivă la rezultatele financiare negative înregistrate de SC Oltchim SA în ultimii ani.