La termenul limită de azi, niciun investitor nu s-a arătat interesat de preluarea pachetului majoritar de acţiuni la Oltchim Râmnicu Vâlcea, cel mai mare combinat chimic din Europa Centrală şi de Sud-Est, potrivit administratorului judiciar al socieţii, Gheorghe Piperea.
În acest moment, privatizarea Oltchim se consideră încheiată, fabrica nu va mai fi scoasă la vânzare pentru o perioadă de trei ani, cât durează implementarea planului de reorganizare. „Nu s-a prezent nimeni, nici chinezii, nici turcii, nici Vuza, nici SIF 3. S-au dovedit nişte investitori neserioşi. Noi elaborăm acum planul de reorganizare, care va fi votat de Comitetul Creditorilor în 10 martie 2015, în perioada de până atunci urmând să se înfiinţeze şi SPV-ul Oltchim”, spune Piperea.
Acest SPV reprezintă un Oltchim 2, care va reuni activele viabile ale fabricii, inclusiv petrochimia de la Arpechim. Datoriile negarantate vor rămâne pe vechiul Oltchim şi, cel mai probabil, recuperarea lor se va face doar într-o măsură foarte mică.
Până la data aprobării planului de reoragnizare, activitatea Oltchim va continua în forma actuală, necesarul de cash al societăţii urmând să fie asigurat din credite-furnizor, precum şi din eliminarea unor costuri actuale cum ar fi plata energiei şi a aburului prin terţi. Conducerea societăţii urmăreşte să ajungă direct la producător pentru plata acestor utilităţi.
Disponibilizările, dacă vor mai exista, se vor face cu plata salarilor compensatorii conform contractului de muncă. De altfel, aceasta este una din marile probleme ale societăţii. „Am moştenit de la fosta conducere (Constantin Roibu, director timp de 20 de ani la Oltchim – n.r.) un contract defectuos de muncă, care prevede plăţi compensatorii uriaşe, între 15 şi 36 de salarii. Noi vom plăti toate aceste compensatorii, începând cu 2015, chiar dacă acest lucru înseamnă o povară de 8 milioane de euro, doar la anul”, arată administratorul judiciar.
Între timp, combinatul a intrat, de două luni, pe profit operaţional, 336.000 de euro, în octombrie, şi 400.000 de euro, în noiembrie, şi a ajuns la un grad de încărcare de 27%.
„Personal, mă declar dezamăgit de neseriozitatea potenţialilor investitori, în special de cea a chinezilor Baota Petrochemical – Junlun Petroleum, la a căror solicitare s-a decalat de două ori termenul limită de privatizare a Oltchim. Iniţial, aceştia s-au declarat interesaţi să cumpere Oltchim la pachet cu rafinăria rpechim, apoi, recent, ar mai fi dorit să cumpere doar o secţie din combinat. În aceste condiţii, nu ne mai interesează. De restul candidaţilor, nici nu mai vorbesc. Neseriozitate”, arată Piperea.
Oltchim Râmnicu Vâlcea este, de doi ani, în insolvenţă, cu datorii de 700 de milioane de euro şi cu pierderi de zeci de milioane de euro. Ministerul Economiei, în numele acţionarului majoritar – statul, vroia să privatizeze activele viabile ale Oltchim în 12 decembrie, după încă termene decalate în cursul acestui an. De combinatul vâlcean s-au declarat interesaţi consorţiul chinezesc Baota Petrochemical – Junlun Petroleum, SIF Transilvania, grupul Chimcomplex al omului de afaceri Ştefan Vuza, precum şi o companie din Turcia al cărei numei nu a fost dezvăluit de Piperea.
Chinezii şi SIF Transilvania ar fi fost interesaţi doar de preluarea la pachet a Oltchim cu rafinăria Arpechim Piteşti, ce aparţine Petrom. Guvernul, prin Ministerul Economiei, a purtat negocieri cu Petrom pentru preluarea rafinăriei, care însă nu au ajuns la niciun rezultat. Petrom ar fi fost dispusă să cedeze rafinăria fără niciun ban, cu preluarea de către stat a obligaţiilor de mediu de circa 200 de milioane de euro. La rândul său, Ministerul Economiei ar fi vândut la pachet Oltchim cu Arpechim unui investitor potent financiar, capabil să investească sute de milioane de euro în aducerea la capacitate a celor două unităţi. Însă, în ciuda mesajelor încurajatoare venite din partea Guvernului şi a Petrom, transferul de proprietate nu s-a realizat.
Preţul ţintă pentru pachetul Oltchim-Arpechim era de circa 300 de milioane de euro, iar investitorul selectat ar fi urmat să preia şi obligaţiile de mediu aferente Arpechim. În plus, ar mai fi trebuit să mai investească alte sute de milioane de euro în repornirea tuturor instalaţiilor din cele două unităţi.