Eşec la privatizarea Poştei Române: Nimeni nu a cumpărat caietul de sarcini

Niciun potenţial investitor nu a cumpărat caietul de sarcini pentru privatizarea Companiei Naţionale Poşta Română, până marţi, la expirarea termenului, un motiv fiind situaţia financiară a companiei, iar altul noua datorie stabilită de ANAF, a declarat directorul general al companiei, Ion Smeeianu, într-o conferinţă.
Economica.net - mar, 28 mai 2013, 09:24
Eşec la privatizarea Poştei Române: Nimeni nu a cumpărat caietul de sarcini

„Până în acest moment nu a fost niciun investitor”, a spus Smeeianu.

Potenţialii investitori interesaţi să participe la privatizarea Poştei au solicitat prelungirea perioadei de depunere a ofertelor neangajante, după ce ANAF a calculat, în urma unui control, noi datorii fiscale, de 107 milioane lei (25 milioane euro).

„ANAF a identificat noi datorii fiscale, de 107 milioane de lei, aferente perioadei 2003-2012. Controlul a fost efectuat la cererea Ministerului pentru Societatea Informaţională”, au declarat agenţiei MEDIAFAX, săptămâna trecută, surse din companie.

În total, compania are în prezent obligaţii fiscale ce depăşesc 240 milioane de lei.

Smeeianu a afirmat că situaţia financiară negativă a Poştei şi datoria calculată de ANAF, de 107 milioane de lei, au avut ca efect apariţia unei reticenţe din partea potenţialilor investitori.

„Poşta are datorii fiscale de 242 milioane de lei, sumă care include şi datoria calculată de ANAF, de 107 milioane de lei. Cea mai mare parte a datoriilor este efectul unui contract încheiat în mandatul directorului general Dan Mihai Toader, care prevedea acordarea de tichete de masa premium. Ne vom îndrepta în instanţă pentru a recupera prejudiciul, care se ridica la 42 milioane de lei”, a spus şeful Poştei.

În plus, investitorii au evitat să cumpere caietul de sarcini din cauza pierderilor provocate Poştei de respectarea prevederilor legate de serviciul universal în domeniul poştal.

„Serviciul universal generează pierderi din partea Poştei Române. Evaluarea acestor pierderi se va face în septembrie 2014. Acest element i-a îndepărtat pe potenţialii investitori. Un alt aspect negativ il reprezintă Contractul colectiv de muncă încheiat pentru perioada 2008-2018, ale cărui prevederi fac aproape imposibilă aplicarea unor măsuri de restructurare a activităţii operatorului poştal”, a spus Smeeianu.

El a adăugat că, după emiterea certificatului fiscal de către ANAF, situaţia privind datoriilor Poştei este clară şi potenţialii investitori pot realiza o serie de calcule economico-financiare.

„Soarta Poştei este acum în mâinile Guvernului. Se ia în calcul creşterea atractivităţii Poştei prin conversia acestor datorii în acţiuni. Potenţialii investitori au solicitat un răgaz pentru a vedea ce măsuri va lua Executivul. De asemenea, se ia în calcul şi reeşalonarea acestor datorii, aşa cum s-a procedat şi cu amenda aplicată de Consiliul Concurentei, pentru care plătim lunar 5,5 milioane de lei. Dacă se reeşalonează şi amenda aplicată de ANAF, vom avea de plătit 11 milioane de lei, suma aproape imposibil de achitat de Poşta Română. În prezent, Poşta are datorii totale, inclusiv cele fisclae, de 650 milioane de lei”, a spus Smeeianu.

Anul trecut, Poşta Româna a consemnat pierderi de 53 milioane de lei, comparativ cu 181 milioane de lei în 2011, la venituri de 1,255 miliarde de lei.

„Pe perioada mandatului meu, mai 2012-mai 2013, pierderea companiei a fost de 66 milioane de lei. Conform bugetului, cheltuielile de personal vor scădea în acest an cu 6,3% faţă de 2012. De asemenea, veniturile Poştei au fost estimate la 1,2 miliarde de lei. În primele patru luni avem venituri similare celor de dinaintea liberalizării pieţei de profil, de la 1 ianuarie 2013. Practic, în perioada ianuarie-aprilie a acestui an, media veniturilor lunare ale companiei a fost de 104,9 milioane de lei. De asemenea, în acelaşi interval, pierderea lunară medie a fost de 1,3 milioane de lei”, a spus şeful Poştei.

Datele prezentate de Smeeianu arată că, în perioada mai 2012-mai 2013, numărul salariaţilor disponibilizaţi prin pensionare şi sancţiuni a fost de 2.340.

„În prezent, Poşta are 32.000 de salariaţi care îşi desfăşoară activitatea în aproximativ 5.600 de unităţi poştale. În mai 2012, când am preluat conducerea companiei, Poşta avea peste 34.000 de salariaţi. Pentru acest an, conform unor calcule estimative, ar trebui să fie disponibilizaţi 4.458 de salariati, cu o variaţie de plus/minus 5%, în funcţie de ultimele verificări şi discutii cu sindicatele. Cei care vor fi disponibilizaţi vor primi, în funcţie de vechime, între 3 şi 30 de salarii”, a spus directorul general al Poştei.

El a adăugat că Poşta Româna va semna în cursul acestei săptămâni un contract pentru servicii de telefonie mobilă virtuală (MVNO) cu Orange România.

„Mai multe detalii vor fi date publicităţii într-o conferinţă. De asemenea, Poşta va avea o filială care va realiza operaţiuni de brokeraj în domeniul asigurărilor, propunerea urmând să fie discutată de Consiliul de Administraţie. Vom intra şi în zona francizelor şi în domeniul serviciilor bancare. Luăm în calcul trei variante, una dintre ele fiind înfiinţarea unui IFN. Vom continua şi informatizarea unităţile poştale, în prezent circa 1.300, fie prin credit furnizor fie prin închiriere de echipamente IT&C”, a mai spus Smeeianu.

Prezent la eveniment, directorul executival Direcţiei Strategie şi dezvoltare al Poştei, Alexandru Petrescu, a spus că lista lungă a celor interesaţi de privatizarea operatorului poştal a depăşit 50.

„Pe lista scurtă au rămas 3-4 investitori, din care doar doi au continuat discuţiile şi ne-am asteptat ca măcar unul dintre ei să vina pe ultima suta de metri cu o oferta neangajantă, dar datoria calculată de ANAF i-a făcut să solicite timp pentru a analiza noua situaţie. Există şi un element pozitiv în această situaţie. Acum se ştiu exact datoriile fiscale ale Poştei şi investitorul poate să îşi facă nişte calcule mai precise, care nu pot fi influenţate major după privatizare”, a spus Petrescu, care este şi şeful comisiei de privatizare.

Acţionarii Companiei Naţionale Poşta Română sunt Ministerul pentru Societatea Informaţională – 75% şi Fondul Proprietatea – 25%.

Poşta este cel mai mare operator de profil şi are o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale.

În 2011, cifra de afaceri a CNPR a scăzut cu 8,7%, la 1,26 miliarde de lei, iar pierderile au urcat cu 50%, la 182,9 milioane de lei.

Compania avea la sfârşitul anului 2011 datorii totale de 556,9 milioane de lei, iar numărul mediu de salariaţi scăzuse cu peste 2.500, la 32.124 de persoane.

Bugetul Poştei Române pentru acest an prevede venituri totale de 1,26 miliarde de lei şi profit zero.

În prezent, Poşta are circa 32.000 de angajaţi. Compania nu a prezentat datele financiare pentru 2012.

Te-ar mai putea interesa și
Electrica și compania emirateză Esyasoft înființează o companie dedicată tehnologiilor de stocare a energiei și digitalizării rețelelor
Electrica și compania emirateză Esyasoft înființează o companie dedicată tehnologiilor de stocare a energiei și digitalizării ...
Astăzi, la sediul Ministerului Energiei, a avut loc semnarea oficială a documentelor de constituire a noii companii din cadrul Grupului Electrica, denumită Electrica Esyasoft Smart Solutions S.A....
Ungurii de la MVM CEEnergy negociază cu turcii de la Botas un nou acord de import de gaze
Ungurii de la MVM CEEnergy negociază cu turcii de la Botas un nou acord de import de gaze
Firma ungară MVM CEEnergy este în negocieri cu compania turcă de gaze Botas pentru un nou acord de import de gaze, a anunţat ...
AI la bugetari. Program de guvernare PSD privind digitalizarea – Ivan: Vorbim inclusiv de folosirea inteligenţei artificiale în administraţia publică
AI la bugetari. Program de guvernare PSD privind digitalizarea – Ivan: Vorbim inclusiv de folosirea inteligenţei artificiale ...
Inteligenţa artificială va fi folosită în administraţia publică din România, iar cel mai important proiect pregătit ...
UPDATE – România intră deplin în Schengen în ianuarie 2025, anunţă Ungaria. Primele reacţii
UPDATE – România intră deplin în Schengen în ianuarie 2025, anunţă Ungaria. Primele reacţii
România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen de liberă circulaţie din ianuarie 2025, a declarat ...