Probleme pentru Prima Casă. În prima jumătate a anului, garanțiile au scăzut cu 40% faţă de aceeaşi perioadă din 2018

Oficialii FNGCIMM susțin că în ceea ce privește numărul de solicitări tratate în fluxurile operaționale de FNGCIMM, trebuie menționată implementarea unor proiecte de optimizare și digitizare a proceselor de analiză, ceea ce a condus la o reducere semnificativă a timpului de analizare și prelucrare a datelor.

„Ansamblul acestor factori contribuie la evoluția cererii de garanții și promisiuni de garantare, generând uneori diferențe de sezonalitate de la un an la altul. Astfel, în prima jumătate a anului trecut au fost acordate din plafonul aferent anului 2018 un număr de circa 11.000 de garanții și promisiuni de garantare, iar în perioadă similară a acestui an am atins aproximativ 60% din acesta”, spune Gheorghe Lăpădat, directorul general al FNGCIMM. 

De asemenea, față de prima jumătate a anului 2018 există o ușoară creștere a valorii medii a garanțiilor și promisiunilor de garantare, de aproximativ 6%, circa 103.000 lei, față de 97.000 lei în 2018, cauzată probabil de creșterea prețurilor locuințelor.

La prima vedere, cererea în scădere pentru Prima Casă a fost provocată atât de ofertele de creditare alternative ale băncilor, dar și de reglementările aferente creditării, ce se reflectă direct în dinamica finanțărilor destinate achiziționării sau construirii de locuințe, dar și prin potențiale expectativă a cumpărătorilor care așteptau lansarea programului „O familie, o casă” intrat acum înr-un con de umbră după dispariția din spațiul public a lui Liviu Dragnea.

Maurul și-a făcut datoria…

În evidentă scădere de ritm, dată fiind diminuarea cu 40% a garanțiilor și a promisiunilor de garanții oferite de FNGCIMM, programul Prima Casă se lovește și de aluziile venite de la BNR, care a sugerat anul trecut finalizarea sau transformarea programului în unul social, și de presiunile venite din sistem care consideră, spun sursele noastre, că Prima Casă și-a făcut treaba și ar trebui să facă loc ofertelor de credite negarantate și cu avans mai mare (și mai sigur pentru împrumutat) ale băncilor.

Iar sugestiile au început din 2018, prima aluzie la renunțarea la Prima Casă venind de la FMI.

De altfel, potrivit datelor ANCPI, numărul ipotecilor, în care pot fi introduse și creditele Prima Casă, au scăzut cu circa 3.000 în primele cinci luni ale anului 2019, față de același interval din 2018, de la 117.388, la 114.106 (care includ inclusiv terenuri și reprezintă inclusiv garanții pentru credite de orice fel, nu doar imobiliare), iar procentele care înseamnă impactul Prima Casă au scăzut undeva între 50% și 70%, deși în 2017, potrivit viceguvernatorului BNR Liviu Voinea, reprezentau 94% din totalul creditelor ipotecare.

Iar proiectul O familie, o casă, lansat de fostul lider PSD, și prezentat de Ministerul Finanțelor, se află într-o situație gri. Cu alte cuvinte, soarta sa nu e cunoscută, mai ales că ar pune presiune pe bugetul și așa secătuit al țării.

În proiectul de ordonanță prezentat de Ministerul Finanțelor, pentru achiziţiile de locuinţe noi, cumpărătorii primeau o subvenţie de 700 de lei pentru metrul pătrat construit. Această subvenţie la achiziţie va costa bugetul de stat în medie 720 de milioane de lei în următorii 5 ani, dintr-un impact total al proiectului de 900 de milioane de lei/an.

De asemenea, beneficiarii programului puteau lua credite de până la 570.000 de lei (circa 120.000 de euro), pe o perioadă între 10 şi 20 de ani, pentru locuinţe cu o suprafaţă utilă între 50 şi 100 mp. Programul pune condiții în ceea ce privește veniturile solicitanților. Astfel, veniturile unei familii formate din doi adulţi şi doi copii nu pot depăşi 12.000 de lei/lună, iar veniturile nete nu pot fi mai mari de 8.000 de lei, dacă beneficiarul este o persoană singură, 10.000 de lei pentru o familie din doi membri și 11.000 de lei pentru o familie din trei membri.

Locuințele luate în calcul de programul despre a cărui soartă nu se mai știe mare lucru trebuiau să aibă minimum două camere, cu o suprafaţă de 50-100 metri pătraţi şi cu o vechime de maximum cinci ani. Statul urma să garanteye 80% din valoarea creditului acordat, spre deosebire de Prima Casă prin care statul garantează 50% pentru locuinţe mai noi de 50%, respectiv 40% pentru locuinţe mai vechi de 5 ani. De asemenea, avansul era propus a fi între 5% şi 10% din suma solicitată, dobânda era fixă de 5,5% pe toată durata contractului, iar vârsta maximă a beneficiarilor era de 55 de ani. 

Potrivit directorului general al FNGCIMM, Gheorghe Lăpădat, în anul 2018 au fost acordate circa 27.500 de garanții și promisiuni de garantare, prin Prima Casă, atât din plafonul alocat anului 2018 (în valoare de 2 miliarde lei), cât și din plafoanele alocate anilor anteriori. În fine, de la lansarea programului Prima Casă în anul 2009 şi până la finalul lunii decembrie 2018 au fost acordate 267.752 garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de 23,7 miliarde de lei.