Problemele micilor fermieri din Covasna, discutate la Bruxelles cu comisarul Dacian Cioloş

Primarii au fost interesaţi de aspecte care ţin de politica agricolă comună (PAC), respectiv de aplicarea noii politici reformate, dar şi de aspecte care ţin de zonele montane sau zonele defavorizate, de produsele tradiţionale, de formele asociative din agricultură, de creşterea calităţii produselor, de dezvoltarea fermelor familiale.

Discuţiile au vizat pe ansamblu fermele familiale, respectiv modul în care acest tip de fermă poate fi modernizat prin politica agricolă comună.

Problemele primarilor au fost legate, în primul rând, de modul în care micii fermieri, cei care administrează suprafeţe mai reduse, pot să beneficieze de ajutor în următorii şapte ani prin intermediul politicii de dezvoltare regională. O problemă specifică judeţului Covasna s-a referit la regimul de zonă montană.

‘Le-am explicat care sunt noile oportunităţi din Programul de Dezvoltare Rurală, din noul regulament, le-am spus şi care sunt lucrurile care ţin de politica europeană şi care sunt cele care trebuie decise la nivel naţional. Judeţul Covasna are prin specificul lui foarte multe ferme de dimensiuni mici, ferme familiale mici de subzistenţă sau care produc pentru piaţă. Primarii au fost interesaţi să ştie cum pot fi susţinute financiar fermele mici familiale care să se dezvolte să producă pentru piaţă, cum poate fi susţinută asocierea fermierilor mici, cum pot fi susţinute sisteme de irigaţii de dimensiuni mai mici pentru ferme familiale. Autorităţile locale în primul rând au un rol important în definirea, delimitarea zonelor defavorizate şi în gestionarea unor programe specifice pentru astfel de zone’, a declarat la finalul întâlnirii comisarul Dacian Cioloş.

El a menţionat că multe dintre comunele care au fost reprezentate la discuţii fac parte şi din grupul de acţiune locală în cadru programului ‘Lider’, şi acolo au posibilitatea din nou de a finanţa strategii de dezvoltare locală.

‘La fel, autorităţile locale în general au un rol important atunci când vorbim de comasare, când vorbim de asocierea agricultorilor. Din acest motiv a fost important pentru primari să ştie de ce facilităţi pot dispune ca să-şi stimuleze concetăţenii să se organizeze pentru partea de producţie agricolă’, a adăugat comisarul european.

Importanţa dialogului direct, respectiv a consultării directe pentru toate părţile implicate a fost subliniată de eurodeputatul Iuliu Winkler, care consideră că este foarte important să fie cunoscute realităţile politicilor concepute în Parlamentul European, la comisii, şi în general la Bruxelles, astfel încât cei din administraţia publică locală să poată găsi explicaţii la problemele pe care le întâmpină de zi cu zi, dar să afle şi noutăţi despre perspectivele din următorii ani.

Eurodeputatul UDMR a atras atenţia că 2014 este un an de tranziţie la nivelul statelor membre, în condiţiile în care nu sunt încă finalizate nici planurile naţionale de dezvoltare agricolă, şi nici acordurile de parteneriat între statele membre, guvernele acestora şi Comisia Europeană.

‘Este foarte importantă noua posibilitate pe care dl comisar Cioloş a prezentat-o – aceea de a constitui entităţi de consultanţă agricolă privată la nivel judeţean, care să fie forme asociative ale celor interesaţi de a beneficia de consultanţă agricolă, dar care să primească finanţare din PAC, acest lucru însemnând că poţi să aduci mai mulţi specialişti tineri, care ştiu să întocmească proiecte, să vină cu idei noi şi strategii integrate’, a precizat Iuliu Winkler.

El a mai arătat că primarii au aflat foarte multe noutăţi despre posibilităţile de a identifica produse care să poată beneficia de indicaţii geografice de origine, acestea existând în zona Covasna – Harghita.

Nu în ultimul rând, primarii din Covasna au primit asigurări că, în măsura în care va decide Ministerul Agriculturii, programul ‘Lider’ poate continua, iar grupurile de acţiune locale pot beneficia de finanţări mult mai substanţiale dacă au proiecte întocmite în acest sens.

Iuliu Winkler consideră că o mare problemă o reprezintă cea a birocraţiei, aceasta fiind punctată şi în cadrul discuţiilor.

‘Din 2010, după primele măsuri care s-au conceput şi apoi s-au aplicat de la Bruxelles împotriva crizei economice, cel puţin în ceea ce priveşte politica de coeziune, proiectele de dezvoltare regională, s-a dat posiblitatea simplificării birocraţiei. Din păcate, la Bucureşti, indiferent de guvernele care s-au succedat în aceşti ultimi cinci ani de zile, birocraţia a crescut şi ne confruntăm acum cu toţii – fermieri, întreprinzători, oameni de afaceri dar şi administraţia publică locală, cu o birocraţie sufocantă care ne îngreunează viaţa, care ne scade capacitatea administrativă şi a cărei sursă se află din păcate nu la Bruxelles, ci pe malurile Dâmboviţei’, a afirmat eurodeputatul UDMR.

Primarul municipiului Târgu Secuiesc, Bokor Tibor, a calificat discuţiile avute la Parlamentul European ca fiind extrem de interesante şi un prilej de a afla, alături de colegii săi, de la comisarul european Cioloş de posibilităţile pe care le au comunităţile locale, fermierii din zonă de a atrage fonduri europene în perioada 2014 – 2020.

‘Am înţeles de la dl comisar că deciziile care au fost luate aici la Bruxelles sunt transmise către Bucureşti, şi guvernul, Ministerul Agriculturii în speţă, trebuie să ia decizii concrete cum se vor implementa aceste proiecte. Încă se lucrează, nu s-au luat deciziile finale, se lucrează în minister la elaborarea acestor strategii şi sperăm că la elaborarea acestora se vor lua măsuri mult mai bune decât până în 2014. Să sperăm că se va micşora birocraţia. Acum, la elaborarea unui proiect sau la plata unei sume din proiect, trebuie să semnezi 500 de pagini, să le ştampilezi, şi asta se întâmplă numai în România’, a afirmat primarul Bokor Tibor.