”Comentariile oficialilor Rezervei Federale indică faptul că, deși s-au făcut progrese, mai este de făcut pentru a readuce inflația la țintă. Decizia de neschimbare din iunie a fost doar o încetinire a ritmului creșterilor, Fed semnalând că este nevoie de două creșteri suplimentare ale dobânzii de 25 pb înainte de sfârșitul anului. O creștere a ratei din iulie pare practic sigură, având în vedere că inflația este peste țintă și piața muncii rămâne strânsă, dar nu suntem convinși că Banca va continua cu a doua creștere.
Fed recunoaște că inflația prețurilor mărfurilor este sub control, iar costurile locuințelor vor încetini rapid în a doua jumătate a anului 2023, dar factorii de decizie se concentrează pe serviciile de bază, cu excepția locuințelor, care rămân fierbinți. Există semne încurajatoare provizorii, despre care bănuim că se vor intensifica pe măsură ce efectele întârziate ale creșterii ratei de politică monetară implementate anterior și condițiile mai stricte de creditare mușcă.
Având în vedere că IPC de bază ar putea fi în regiunea de 2%-2,5% până în primul trimestru al anului viitor, Fed ar putea foarte bine să fie înclinată să mute politica de pe teritoriul restrictiv în direcția neutră până în martie, pe măsură ce economia se slăbește”, arată analiza macroeconomică realizată de economiștii ING Bank.
La rândul său, Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România, precizează că din cele două posibile majorări ale dobânzii cheie anunțate de Federal Reserve, ”una ar putea fi la nivel declarativ, dar cel puțin o singură majorare se va realiza”. La ultima ședință, FED a menținut dobânda la un interval cuprins între 5% și 5,25%. Care ar fi efectele unei dobânzi la dolar de 5,75%?
”O dobândă de 5,75% la dolar nu va conveni niciunei țări emergente nu doar României. La ora actuală, cu o inflație de 3%-4% (doar inflația Core2 este peste 5%), dobânzile la dolari sunt singurele dobânzi real pozitive. Când FED majorează dobânda crește și riscul și prima de risc pentru celelalte monede. De aceea este posibil ca în perioada iulie-septembrie să observăm o oarecare corecție, prin contaminare, a dobânzilor la titlurile de stat în lei, cel puțin cu tot atâțea puncte de bază cu cât va crește și dobânda FED. Această corecție ar putea antrena chiar și o majorare a indicilor gen ROBOR de pe money market. De asemenea, un rol foarte important într-o eventuală creștere a dobânzilor la titlurile de stat îl joacă, pe lângă volatilitate, procedura de deficit bugetar excesiv care trebuie corectat”, precizează Adrian Codirlașu.
La ora actuală, dobânzile la care se împrumută statul român în lei sunt cuprinse între 6,12% și 6,75% pe an, în funcție de maturitatea titlului de la un an la 10 ani. Dobânda la un an este foarte apropiată de dobânda oferită de BNR băncilor comerciale la facilitatea de depozit. Recent, Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei din Ministerul Finanțelor, chiar spunea că la ora actuală este mai avantajos să te împrumuți pe piața internă, în lei, decât în valută, prima de risc plătită în cazul emisiunilor externe fiind de foarte mare (uneori chiar 4%).
Cu toate acestea, „Indicele preţurilor de consum în mediul urban a crescut cu 0,2% în iunie, după o creştere de 0,1% în mai. În ultimele 12 luni, indicele tuturor produselor a crescut cu 3,0%”, anunţă Biroul pentru Statistici în domeniul Muncii din SUA. În luna mai, rata inflaţiei fusese de 4,0% în Statele Unite. Rezerva Federală (Fed), instituţia bancară centrală din SUA, a aplicat o serie de majorări ale dobânzii de referinţă în efortul de a readuce inflaţia la nivelul optim de 2%.