Procedura de recuperare a banilor din timbrul de mediu, ştearsă odată cu cele 102 taxe – Mediafax

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, Legea „Dragnea” pentru eliminarea a 102 taxe. Printre acestea se află şi timbrul de mediu. Până acum cei care îşi înmatriculau o maşină au continuat să o plătească, deşi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis că taxa este discriminatorie şi a obligat statul român să restituie banii astfel încasaţi.

Taxa a purtat de-a lungul timpului diferite denumiri: taxa auto, taxă de poluare, taxă pe emisii poluante, taxă de timbru etc.

Ce presupune această schimbare legislativă pentru cei care urmează să-şi recupereze banii aferenţi acestei taxe încasate ilegal? „Abrogarea OUG nr. 9/2013 „cu modificările şi completările ulterioare” presupune şi eliminarea procedurii administrative „perfecţionate şi simplificate” de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule sau a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, reglementată de articolul 12 din acest act normativ. Această procedură, introdusă prin Ordonanţa din 31 August 2015, avea calităţi indiscutabile, care reprezentau, în egală măsură, un „avans” serios faţă de reglementarea anterioară: permitea restituirea integrală a taxelor achitate în temeiul unor legi şi ordonanţe adoptate cu încălcarea dreptului european – OUG nr. 50/2008, Legea nr. 9/2012, prin parcurgerea unei simple proceduri administrative şi depunerea unui dosar la Fisc”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Alexandru Răţoi-Pârvu, avocat în cadrul Societăţii Civile Profesionale de Avocaţi „Piperea şi Asociaţii”.

Acesta arată că Legea 1/2017 implementează ceea ce era necesar de implementat, adică abrogă o taxă evident contrară legislaţiei comunitare şi că măsura este evident pozitivă pentru viitor, dar mai ales normală şi legală. În schimb, pentru trecut, în cazul celor ce au achitat deja taxa şi nu au recuperat banii, procedura de recuperare pare să se complice.

Avocatul arată că, anterior Legii numărul 1 au existat două proceduri administrative. Este vorba despre cea prevăzută de OUG 8/2014, prin care se instituia procedura de restituire dedicată celor care au obţinut hotarări judecătoreşti prin care li s-a recunoscut dreptul la restituire a taxei speciale, taxei pe poluare şi taxei pe emisii poluante anterior datei de 31 decembrie 2015.

A doua procedură administrativă este cea prevazută de OUG 40/2015 (privind timbrul de mediu), care prevedea procedura de restituire a celor care nu aveau o hotarare judecatorească obţinută sau nu se încadrau în condiţiile impuse de OUG 8/2014.

Există însă mai multe situaţii concrete. De exemplu, cei care au achitat taxa specială, taxa pe poluare şi taxa pe emisii poluante (toate trei reglementate prin acte normative contrare Tratatului UE, conform deciziilor succesive ale CJUE : cauza Tatu etc.) şi au obţinut o hotărâre judecătorească anterior datei de 31 decembrie 2015 vor urma procedura prevăzută de OUG 8/2014, cu menţiunea că nu li se poate impune o eşalonare pe cinci ani a restituirii, ci aceasta trebuie efectuată pe loc, potrivit deciziei CJUE în cauza Câmpean.

O altă situaţie este a celor ce au achitat taxa specială, taxa pe poluare şi taxa pe emisii poluante şi nu au obţinut o hotărâre judecătorească, aceştia trebuind să declanşeze o procedură judiciară sau să încerce o procedură administrativă ad-hoc, cu următoarea precizare : deşi procedura administrativă de restituire, adoptată prin ordin comun, nu a fost abrogată, textul de lege din OUG 9/2013 nu mai este în vigoare, ordonanţa fiind abrogată integral prin Legea 1/2017. Un argument suplimentar în sprijinul admisibilităţii unei proceduri administrative ad-hoc constă şi în obligativitatea statului de a respecta hotărârilor pronunţate de CJUE, inclusiv la nivel de autoritate administrativă.

Iar a treia situaţie este a celor care au achitat timbrul de mediu (reglementat prin OUG 9/2013, contrara Tratatului UE, conform deciziei CJUE în cauza Budişan) şi, prin definiţie, nu au obţinut nicio hotărâre judecătorească, aceştia urmând să apeleze fie la procedura judiciară, fie la procedura administrativă ad-hoc.