Procesatorii de carne cer acces la împrumuturi bancare cu dobândă mică şi o schemă de garantare pentru marii contribuabili

„Apreciem că în situaţia actuală de criză datorată acestei pandemii ar fi necesar să putem accesa împrumuturi bancare cu dobândă mică printr-o procedură rapidă, pentru procurarea de materii prime şi plata salariilor, dar să existe şi o schemă de garantare pentru marii contribuabili, în condiţiile în care majoritatea unităţilor din industria cărnii nu sunt neapărat IMM-uri. De asemenea, Asociaţia Română a Cărnii (ARC) a solicitat, cu ocazia întâlnirii grupului de lucru inter-instituţional pentru sectorul agroalimentar organizat de Guvernul României, cât şi la ANSVSA şi MADR, ca în contextul economic actual în care industria de profil se confruntă cu o serie de dificultăţi legate de aprovizionare şi creşterea preţului la materie primă, nesiguranţa forţei de muncă legată de evoluţia pandemiei de COVID-19, să fie plafonate sau modificate tarifele percepute operatorilor din industria alimentară pentru efectuarea controalelor oficiale, conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 96/2014 pentru aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor. Întregul sector economic al prelucrării cărnii este supus unor sarcini excesiv de oneroase, la care cu greu facem faţă, motiv pentru care o astfel de măsură va fi benefică, atât industriei cărnii, cât şi consumatorului final”, a declarat, pentru Agerpres, Dana Tănase, directorul executiv al ARC.

În opinia sa, industria cărnii a luat măsuri excepţionale în contextul crizei generate de pandemia de coronavirus, ceea ce a condus la creşterea costurilor pe angajat, dar şi la scăderea eficienţei muncii.

„În situaţii excepţionale, măsuri excepţionale! Conştienţi fiind de importanţa strategică pe care o are industria cărnii, au fost aplicate măsuri extraordinare, menite să protejeze sănătatea şi securitatea angajaţilor şi să putem reduce la minim riscul apariţiei îmbolnăvirilor, astfel încât să livrăm pe piaţă carne şi produse din carne în condiţii depline de siguranţă alimentară. Fireşte, există şi un preţ al acestor măsuri implementate de industria cărnii, şi aici aş menţiona creşterea în jur de 25-30% a costurilor/angajat şi o scădere de aproximativ 30% a eficienţei muncii, ca urmare a măsurilor stricte impuse de companii. Ordonanţele militare emise de Guvern au contribuit la facilitarea schimburilor intra-comunitare, prin crearea coridoarelor verzi de transport, dar şi la clarificarea unor aspecte legate de situaţia transportatorilor de mărfuri şi materii prime, precum şi situaţia transportului salariaţilor către locurile de muncă”, a explicat Dana Tănase.

Ea a adăugat că în această perioadă industria cărnii se confruntă cu o scădere dramatică a vânzărilor cu circa 15-20%, faţă de nivelul prognozat, pe fondul restricţiilor impuse pentru limitarea răspândirii Sars-CoV-2 şi al orientării populaţiei către achiziţionarea de produse mai puţin perisabile în detrimentul celor proaspete.

„În schimb, în momentul de faţă, ne confruntăm cu o altă situaţie, şi anume: scăderea dramatică a vânzărilor cu 15-20%, poate chiar mai mult în unele cazuri, faţă de ceea ce era prognozat pentru perioada în care ne aflăm, pe fondul restricţiilor impuse pentru limitarea răspândirii Sars-CoV-2, şi al faptului că, după valul de cumpărături datorate panicii, resursele financiare ale populaţiei au scăzut, iar aceasta se orientează mai degrabă spre produsele care nu sunt perisabile decât spre fresh-uri. Având în vedere şi specificitatea cumpărăturilor din această perioadă, când majoritatea românilor optează pentru carnea de miel, dacă mai adăugăm şi efectele pandemiei, situaţia nu este deloc îmbucurătoare. În prezent, avem stocuri de produse, motiv pentru care unele companii iau deja în calcul reducerea producţiei şi concedieri în rândul angajaţilor”, a explicat directorul executiv al ARC.

În ceea ce priveşte evoluţia preţului la carne, specialistul ARC spune că aceasta a fost sinusoidală, citând datele furnizate la începutul lunii aprilie de DG Agri din cadrul Comisiei Europene, iar pentru asigurarea necesarului de consum la carnea de porc România este dependentă de importuri în proporţie de 60%.

„Este deja cunoscut faptul că industria de procesare a cărnii din România este dependentă de importul de materii prime, în special carne de porc. Necesarul de carne de porc pentru comercializare şi procesare nu a putut fi niciodată asigurat numai din producţia internă, însă evoluţia pestei porcine africane, restricţiile impuse fermelor comerciale şi reducerea efectivelor aproximativ cu 10% au condus ca acestea să reprezinte peste 60% din necesarul de carne de porc. Carnea de porc provine în special de la marii producători din Germania, Spania, Polonia, Danemarca şi în ultimul an preţul a fost în continuă creştere, susţinut de exporturile masive pe pieţele asiatice afectate de pesta porcină africană, în special piaţa Chinei, cel mai mare consumator de carne de porc din lume”, a adăugat reprezentantul ARC.

Conform datelor ARC, anul 2020 a început cu un preţ mare al carcaselor de porc, în jur de 192 de euro/100 kg, urmat de o scădere la începutul lunii februarie până la 183 de euro/100 kg, după care s-a constatat o creştere care, la începutul lunii martie, a făcut ca preţul cărnii de porc să ajungă la 195 de euro/100 kg, ulterior înregistrându-se o uşoară tendinţă de scădere.

„Nu trebuie să uităm, însă, că această creştere este influenţată, pe lângă exportul masiv către ţările asiatice, şi de preţul ridicat al purceilor (grăsunilor) care era deja la peste 60 euro/cap la începutul anului 2020 şi a crescut continuu până în a doua săptămână a lunii martie, atingând valoarea de 75 euro/cap, după care se observă o scădere care nu ştim cât va dura”, a subliniat Dana Tănase.

La începutul acestui an, Rabobank estima o creştere a producţiei de porc din UE cu 1% în 2020, determinată de preţurile ridicate şi de cererea puternică la export. Cu toate acestea, incertitudinile, cum ar fi negocierea acordului comercial Brexit şi riscurile locale ale pestei porcine africane, vor afecta producţia şi comerţul Uniunii Europene.

„Sub aceste auspicii, extrem de dificile pentru procesatorii de carne, la care se adaugă şi lipsa forţei de muncă şi într-o oarecare măsură devalorizarea monedei naţionale, costurile de producţie pentru produsele din carne din gama premium, de exemplu, au crescut cu peste 25% în anul 2019. În momentul de faţă, în noile condiţii generate de pandemia de SARS-CoV-2, evoluţia preţurilor este extrem de volatilă. Măsurile adoptate de statele membre ar putea include şi reducerea schimburilor intra-comunitare cu carne de porc, ceea ce inevitabil ar conduce la o creştere a preţului cărnii de porc şi, implicit, a produselor din carne”, a explicat directorul ARC.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, consumul mediu de produse din carne este în jur de 15 kg/cap/an, iar pentru carnea de porc aproximativ 39 kg/cap/an.