Procesele lui Năstase – „Trofeul calităţii”, primul dintre cele trei finalizat

Procesul, referitor la strângerea de fonduri pentru campania electorală a liderului PSD din 2004, Adrian Năstase, s-a încheiat după mai mulţi ani de sincope. Deciziiile definitive în alte două dosare – „Mătuşa Tamara” şi Zambaccian – încă sunt aşteptate.

Din 2005, dosarele referitoare la Adrian Năstase sunt subiect de discuţie la Bruxelles, iar Comisia Europeană a făcut nu o dată referire la soluţionarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, în speţă fostul premier PSD şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Totul a început cu sesizarea Alianţei PNL-PD către Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA, devenit DNA) la sfârşitul lunii august 2004, în care se cerea cercetarea legăturii dintre achiziţionarea de către Adrian Năstase (pe atunci prim-vicepreşedinte PDSR şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor) a unui teren al fostului deputat PDSR Gabriel Bivolaru şi susţinerea pe care acesta a primit-o de la Năstase în timp ce era cercetat penal, în 1997.

Potrivit sesizării – semnată de Mona Muscă, membru în CNC al Alianţei – Năstase a cumpărat, în 1998, un teren de 700 de metri pătraţi în strada Zambaccian, la un preţ de 11.000 de dolari, „de 25 de ori mai mic decît preţul real, de piaţă, al terenului”. Terenul a ajuns la Năstase după ce Bivolaru l-a vândut, în 1996, soacrei sale, Elena Sotec. După doi ani, el a fost cumpărat, în timp ce Bivolaru era cercetat penal, de Athena Marianthi Teodoru, care l-a vândut cabinetului de avocatură „Adrian Năstase”, se arată în sesizare.

În septembrie 2004, PNA a informat că dosarul privind modul de achiziţionare a unui teren de către premierul Adrian Năstase a fost închis, procurorii susţinând că tranzacţia a fost legală.

Dosarul privind modul de achiziţionare terenului de către premierul Adrian Năstase a fost redeschis la începutul lunii noiembrie 2005 de Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA). Actualul şef al DNA, Daniel Morar, (numit de fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei la conducerea direcţiei) este procurorul care a instrumentat dosarul în care Gabriel Bivolaru a fost condamnat pentru prejudicierea BRD. Fostul deputat a fost condamnat pentru un prejudiciu de 60 de milioane de dolari adus BRD.

Imediat după redeschiderea dosarului Zambaccian, Adrian Năstase a reacţionat, printr-un comunicat, exprimându-şi speranţa ca iniţiativa DNA să nu aibă decât conotaţii procedurale şi să nu conţină elemente care să vizeze implicarea politicului.

În acel comunicat, Năstase făcea unele precizări în legătură cu decizia DNA de a analiza elementele de procedură care au dus la hotărârea PNA de a nu demara o anchetă în cazul sesizării deputatului PNL Mona Muscă. „Absenţa oricărui element constitutiv al unei infracţiuni şi existenţa doar a unui context de tip electoral au determinat-o pe doamna deputat să-şi formuleze sesizarea în termeni vagi şi incompleţi, astfel încât să nu-mi permită declanşarea unei – cu adevărat temeinice – plângeri pentru denunţ calomnios”, susţinea Năstase. Adrian Năstase menţiona că a făcut în repetate rânduri, în cursul anilor trecuţi, precizările legate de dobândirea terenului.

În 23 noiembrie 2005, preşedintele executiv de atunci al PSD, Adrian Năstase, făcea apel, prin intermediul unui comunicat remis presei, la organele de anchetă pentru a urgenta soluţionarea „dosarului Zambaccian”, pentru ca opinia publică să înţeleagă că acest caz are la bază o acţiune orchestrată la nivel politic.

„Fac apel pe această cale la organele de anchetă şi cercetare, să urgenteze soluţionarea «dosarului Zambaccian», pentru ca opinia publică să înţeleagă că am asistat la o acţiune orchestrată şi motivată strict de comenzi politice şi nicidecum de argumente şi temeiuri legale”, preciza Năstase.

La începutul anului 2006, Năstase a fost pus sub acuzare, iar în 9 februarie, ministrul Justiţiei de atunci, Monica Macovei, a cerut aprobarea pentru percheziţionarea a două locuinţe ale acestuia. „În temeiul prevederilor articolului 72 alineat 2 din Constituţia României şi ale articolului 193 alineatul 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, ministrul Justiţiei, Monica Macovei, a adresat astăzi, 9 februarie 2006, preşedintelui Camerei Deputaţilor cererea de încuviinţare a efectuării percheziţiei la două imobile, situate în Bucureşti şi în comuna Cornu, judeţul Prahova, aparţinând domnului deputat Adrian Năstase, preşedinte al Camerei Deputaţilor, care este cercetat în calitate de învinuit de Departamentul Naţional Anticorupţie”, informa Ministerul Justiţiei.

Cererea de percheziţie i-a fost transmisă lui Năstase la solicitarea procurorului şef al Departamentului Naţional Anticorupţie, Daniel Morar, preciza Ministerul Justiţiei.

„Din actele premergătoare efectuate până la această dată, rezultă că învinuitul Adrian Năstase ar fi primit peste 100.000 USD (reprezentând contravaloarea unor bunuri importate din China) şi 1.200.000 RON (reprezentând contavaloarea tâmplăriei din aluminiu şi lemn cu geam termopan, executată la imobilele din Bucureşti, strada Zambaccian nr. 16, sector 1 şi comuna Cornu, judeţul Prahova)”, se preciza în documentul trimis Camerei Deputaţilor de către ministrul Justiţiei.

„În cursul zilei de 16 februarie 2006, lui Adrian Năstase, fost prim ministru al României şi fost preşedinte al Partidului Social Democrat i s-a adus la cunoştinţă, conform Codului de procedură penală, învinuirea într-un dosar penal având ca obiect infracţiuni de corupţie. Procurorii Departamentului Naţional Anticorupţie au început urmărirea penală împotriva sa la data de 7 februarie, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, precum şi pentru infracţiunea de obţinere de foloase necuvenite, ca urmare a faptului că a făcut uz de autoritatea sau de influenţa sa ca preşedinte de partid. În acelaşi dosar, în 15 februarie 2006 i-a fost adusă la cunoştinţă învinuirea lui Ioan Păun, fost consul general al României la Hong Kong (ulterior, el fiind scos de sub urmărire penală-n.r.). Faţă de acesta, procurorii anticorupţie au început urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la folosirea, în faţa autorităţilor vamale, a unor documente falsificate”, preciza DNA, adăugând că în dosar mai sunt învinuite încă alte patru persoane.

În 20 februarie 2006, când parlamentarii luau în discuţie cererea ministerială de percheziţie, procurorul şef Daniel Morar confirma presei efectuarea unei percheziţii în imobilul din strada Zambaccian, aparţinând familiei Năstase, care avea loc în baza unui mandat de percheziţie emis de judecător.

Parlamentul a respins cererea de percheziţie în cazul lui Năstase.

„Percheziţia este unul din mijloacele de probă la care apelează procurorul sau judecătorul atunci când există indicii temeinice că efectuarea acesteia este necesară pentru descoperirea şi strângerea probelor. În dosarul învinuiţilor Adrian Năstase şi Dana Năstase, procurorii au apreciat necesitatea unui asemenea act, iar judecătorul a decis că este justificată efectuarea unor percheziţii la imobilele situate în Bucureşti, în strada Muzeul Zambaccian şi Christian Tell. Situaţia imobilelor deţinute de soţii Năstase este identică şi de aceea am solicitat ministrului Justiţiei să formuleze cererea de percheziţie la Camera Deputaţilor. Fără a comenta votul deputaţilor, subliniem că lipsa încuviinţării percheziţiei e de natură să îngreuneze administrarea unui probatoriu complet şi necesar în cauza penală. Cercetările în acest dosar vor continua şi vor fi efectuate toate celelalte acte de cercetare penală la care se poate apela conform legii, fără încuviinţarea Parlamentului”, preciza atunci DNA.

Ulterior, în 1 iunie 2006, fostul prim-ministru Adrian Năstase s-a prezentat la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a i se aduce la cunoştinţă acuzaţiile în dosarul intitulat de presă „mătuşa Tamara” (o bătrână ce ar fi fost rudă cu Dana Năstase-n.r.). „Fapta constă în aceea că, în temeiul unei înţelegeri anterioare, în anul 2000, acesta l-a numit pe Melinescu Ioan în funcţia de preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, printr-o hotărâre de guvern, în schimbul blocării de către Melinescu Ioan a unei lucrări având ca obiect o tranzacţie suspectă, de 400.000 de dolari în contul doamnei Năstase Daniela”, explica DNA.

În paralel, procurori anticorupţie îl cercetau pe Adrian Năstase în legătură cu fondurile strânse pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie, contracandidatul său fiind Traian Băsescu, care a câştigat alegerile.

În 13 noiembrie 2006, procurorii anticorupţie l-au trimis în judecată pe Adrian Năstase, sub acuzaţiile de luare de mită în formă continuată şi şantaj, pe soţia sa, Dana Năstase, pentru complicitate la luare de mită; participaţie improprie la folosirea de acte falsificate la autoritatea vamală, participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupţie, pe Irina Jianu – fost inspector general de stat la Inspectoratul de Stat în Construcţii (ICS), pentru dare de mită în formă continuată, participaţie improprie la folosirea de acte falsificate la autoritatea vamală, participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupţie, participaţie improprie la folosirea cu rea-credinţă de bunuri aparţinând unei societăţi comerciale într-un scop contrar intereselor acesteia, în legătură cu fapte de corupţie, participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual la Legea contabilităţii, în legătură cu fapte de corupţie, complicitate la art.13 din Legea 78/2000, precum şi pe Mihail Cristian Vasile – administrator la SC EUROGRAFICA, pentru participaţie improprie la folosirea cu rea-credinţă de bunuri aparţinând unei societăţi comerciale într-un scop contrar intereselor acesteia, în legătură cu fapte de corupţie, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, în legătură cu fapte de corupţie, instigare la mărturie mincinoasă, în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual la Legea contabilităţii, în formă continuată, în legătură cu fapte de corupţie.

Potrivit DNA, în perioada 2001-2006, folosind autoritatea şi influenţa rezultate din funcţiile politice şi administrative ocupate în stat, Adrian Năstase ar fi comis mai multe infracţiuni de corupţie, antrenând şi alte persoane. „Este vorba de luare de mită şi obţinere de foloase necuvenite, infracţiuni de pe urma cărora inculpatul a obţinut, în total, suma de 48.116.210.938 ROL (1.370.324,69 euro)”, preciza DNA.

Probele administrate de procurori au relevat că, în perioada 2002-2004, inculpatul ar fi primit în mod repetat mită sub forma unor foloase necuvenite în valoare de 19.427.162.609 ROL (553.275,5 euro).

De la Irina Jianu, Năstase ar fi primit: suma de 3.683.683.943 ROL, din fondurile SC Vertcon SA Bacău, reprezentând contravaloarea unor bunuri achiziţionate din Republica Populară Chineză şi a cheltuielilor ocazionate de introducerea acestora în ţară şi transportul pe parcurs intern; suma de 2.019.250.439 ROL, reprezentând contravaloarea unor lucrări de tâmplărie cu geam termopan executate de SC Regal Glass SRL Bacău la imobilul din localitatea Cornu, judeţul Prahova, aparţinând lui Adrian Năstase şi Daniela Năstase. Suma provine din fondurile SC Vertcon SA Bacău (1.407.535.800 ROL) şi SC Regal Glass SRL Bacău (611.714.639 ROL). Totodată, Năstase ar fi primit suma de 13.724.228.227 ROL, reprezentând contravaloarea unor lucrări de construcţie şi renovare executate de SC Conimpuls SA Bacău la imobilul din Bucureşti, strada Cristian Tell, sector 1. Banii provin din fondurile SC Conimpuls SA – 10.458.814.265 ROL, fondurile SC Vertcon SA Bacău – 584.935.952 ROL, precum si de la inculpata Irina Paula Jianu – 2.628.000.000 ROL (lei vechi), susţin anchetatorii.

„Activitatea infracţională de primire a acestor foloase necuvenite a fost săvârşită de inculpatul Adrian Năstase în complicitate cu soţia sa, inculpata Daniela Năstase. Foloasele necuvenite au fost primite de inculpatul Adrian Năstase de la inculpata Irina Paula Jianu în scopul de a o menţine în funcţia de inspector general de stat la ISC şi de a o numi în această funcţie după ce ISC a trecut în subordinea Guvernului. Concret, în perioada 2002-2004, inculpaţii Adrian Năstase şi Daniela Năstase au introdus în România, în mod ilegal, prin intermediul societăţii SC Vertcon SA din Bacău, 12 containere cu bunuri achiziţionate din China. Bunurile reprezintă materiale de construcţie, obiecte şi instalaţii sanitare, piese de mobilier, articole electrice şi electrocasnice, dar şi obiecte de decor şi uz casnic pentru dotarea imobilelor situate în Bucureşti, strada Muzeul Zambaccian, Cristian Tell, precum şi imobilul din comuna Cornu. Mărfurile au fost cumpărate din centre comerciale (bazare) fără niciun fel de acte şi transportate şi depozitate la sediul Ambasadei României din China, într-un hotel dezafectat. Pentru ca bunurile respective să fie introduse în România, cei doi inculpaţi au apelat la firma Vertcon din Bacău, în încercarea de a ascunde identitatea reală a beneficiarilor şi pentru a crea aparenţa că importurile se efectuează cu respectarea legislaţiei vamale. În realitate, din dispoziţia inculpatei Irina Paula Jianu, s-au întocmit documente false – facturi, certificate de calitate şi conformitate, packing list-uri – pe baza cărora mărfurile respective au fost aduse şi vămuite în România. În ţară, bunurile aparţinând familiei Năstase au fost depozitate iniţial într-o clădire aparţinând SC Conimpuls SA din Bacău, iar după aproximativ 10 zile au fost transportate într-un depozit al SC Remat Bucureşti Nord din judeţul Ilfov de unde, ulterior au plecat către cele trei imobile. De întreaga operaţiune s-a ocupat inculpata Irina Paula Jianu”, explică DNA.

Diplomatul Ioan Păun a prestat pentru Năstase servicii de de achiziţionare a acestor bunuri din Republica Populară Chineză, de depozitare a lor temporară la sediul Ambasadei României din China. „Ambalarea, supravegherea încărcării în containere şi organizarea transportului pe parcurs extern a fost asigurată de Ioan Păun, în scopul numirii şi menţinerii sale în funcţiile de consul general, şef al Consulatului General al României la Hong Kong (R.P. Chineză) dar şi pentru menţinerea în misiune permanentă în străinătate”, arată DNA.

Procurorii anticorupţie susţin în rechzitoriu, că în luna martie 2006, când inculpatul Adrian Năstase exercita funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, iar ancheta penală era în desfăşurare în prezenta cauză, acesta a încercat să-l determine pe Ioan Păun să nu declare autorităţilor tot ce ştie privind faptele de corupţie legate de introducerea ilegală în ţară a unor bunuri provenind din China şi să nu predea ori să distrugă înscrisurile pe care le deţine, vizând acelaşi obiect al acuzării. Toate acestea au fost comise de Adrian Năstase în scopul îngreunării şi zădărnicirii urmăririi penale ori pentru împiedicarea declanşării procedurii de control al averilor. Probele aflate la dosar dovedesc existenţa constrângerii psihice sub forma ameninţării şi faptul că ameninţările au inspirat victimei o puternică stare de temere (pentru viaţa sa, a familiei şi pentru evoluţia carierei sale profesionale).

O altă faptă de corupţie reţinută în sarcina lui Adrian Năstase constă în aceea că, în perioada campaniei prezidenţiale din anul 2004, a folosit în mod abuziv influenţa şi autoritatea pe care le deţinea, în calitate de preşedinte al partidului de guvernământ PSD, obţinând finanţarea nelegală a campaniei sale electorale, cu suma totală de 28.689.048.329ROL (817.049,19 euro).

„În esenţă, din probele administrate, rezultă că, în perioada alegerilor prezidenţiale din anul 2004, la cererea expresă a învinuitei Irina Paula Jianu (la acea vreme având funcţia de inspector general de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii – instituţie subordonată direct Guvernului României) firma SC Vertcon SA a achitat din patrimoniul său suma de 365.597.020 ROL pentru campania electorală a lui Adrian Năstase, candidat la funcţia de preşedinte al României. Cea mai mare parte a foloaselor necuvenite, în valoare de 28.323.451.309 ROL, de această natură, provin însă din fondurile SC Eurografica SRL Bucureşti şi au fost remise inculpatului Adrian Năstase de către inculpatul Vasile Mihail Cristian, administratorul societăţii menţionate. În concret, foloasele necuvenite au constat în materiale de propagandă electorală (caiete, fulare, tricouri, calendare, pliante, brichete etc. personalizate cu sigla «Adrian Năstase -Preşedinte» sau «PSD+PUR Adrian Năstase – Preşedinte») care au fost transportate şi distribuite în mai multe oraşe din ţară. Practic, inculpatul Vasile Mihail Cristian a dispus achitarea, către furnizorii materialelor electorale, a contravalorii acestora din fondurile societăţii. Pentru a nu se observa finanţarea campaniei electorale a lui Adrian Năstase de către SC Eurografica SRL, inculpatul a disimulat aceste cheltuieli sub forma unor cheltuieli publicitare proprii ale societăţii. În acest sens inculpatul Vasile Mihail Cristian a întocmit personal, cât şi prin interpuşi, documente comerciale şi financiar – contabile cu conţinut nereal şi i-a determinat, atât pe furnizorii cât şi pe angajaţii proprii, să întocmească aceleaşi înscrisuri contrafăcute şi de asemenea, să facă înregistrări inexacte în contabilitatea societăţilor”, potrivit DNA.

Acest proces a început la instanţa supremă în 14 decembrie 2006.

În 22 martie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a suspendat procesul de corupţie al lui Adrian Năstase, fiind sesizată Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate a unor texte din legea privind responsabilitatea ministerială, care a fost modificată în 2005.

În 5 iulie 2007, Curtea Constituţională a admis excepţia ridicată în cazul Năstase referitoare la neconstituţionalitatea articolului 23 alineatele 2 şi 3 din Legea 115/1995 privind răspunderea ministerială. Articolul în speţă prevedea că urmărirea penală şi judecarea foştilor membri ai Guvernului, pentru infracţiunilor comise în timpul exercitării funcţiei se efectuează potrivit dreptului comun. Totodată, în articolul 23 stipula că prevederile de ordin procedural nu se aplică foştilor membri ai Guvernului „în nicio situaţie”.

În replică, avocaţii fostului premier au arătat că nu a existat un aviz special pentru cercetarea fostului premier Adrian Năstase, aviz care este prevăzut de Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. Potrivit avocaţilor, rezoluţia prin care s-a dispus începerea urmăririi penale şi ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale, semnate de către procurorii anticorupţie – care l-au trimis în judecată pe fostul premier Adrian Năstase, nu se puteau face decât cu acordul Camerei Deputaţilor. Articolul 109 din Constituţie arată că „numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului”, pentru fapte comise în timpul mandatului.

Argumente apărării lui Năstase au fost confirmate de Curtea Constituţională, astfel că, în 18 octombrie 2007, dosarul a fost restituit procurorilor pentru refacerea actelor de urmărire penală, însă DNA a făcut recurs, care de abia în martie 2008 a început să se judece.

În 7 aprilie 2008, dosarul Zambaccian a fost restituit DNA, la fel şi cel privind moştenirea de la mătuşa Tamara.

Între timp şi legea răspunderii ministeriale a fost modificată.

Astfel, anchetatorii au cerut avizul Camerei Deputaţilor pentru urmărirea penală a lui Năstase, solicitare admisă.

În urma restituirii şi reluării cercetărilor, procurorii anticorupţie au decis „spargerea” dosarului Zambaccian, respectiv o parte a vizat modul în care au fost dobândire bunurile importate din China şi cealaltă a privind campania electorală a lui Năstase, caz intitulat de presă „Trofeul calităţii”.

Astfel, în 20 ianuarie 2009, procurorii l-au trimis în judecată pe Adrian Năstase, alături de Irina Jianu, Diana Gasparovici, Milail Cristian Vasile (directorul general al SC EUROGRAFICA SRL), Bogdan Popovici şi Marina Ioana Popovici.

„În cursul anului electoral 2004, Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC), sub conducerea inculpatei Irina Paula Jianu, a iniţiat organizarea unui simpozion intitulat «Trofeul calităţii în construcţii». În realitate, simpozionul reprezenta un cadru în care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strângerea unor sume de bani pentru campania electorală prezidenţială a inculpatului Adrian Năstase. Evenimentul a fost organizat ca urmare a exercitării de către inculpat a influenţei si autorităţii decurgând din funcţia de preşedinte al Partidului Social Democrat (PSD) asupra inculpatei Irina Jianu (persoană ce a fost numită în funcţia de inspector general în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii urmare a legăturilor apropiate cu persoane marcante din cadrul PSD), asupra inculpatului Popovici Bogdan (fost membru al CFSN şi apropiat al familiei Năstase), asupra inculpatei Popovici Marina Ioana (persoană care, împreună cu Popovici Bogdan controla un grup important de firme), asupra inculpatului Vasile Mihail Cristian, administrator al SC EUROGRAFICA SRL (societate care beneficiase de contracte importante cu PSD pentru tipărirea unor materiale electorale şi care avea legături cu persoane importante din cadrul PSD) precum şi asupra altor persoane. Persoanele respective erau fie membri PSD cu funcţii importante în cadrul unor instituţii publice (Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului, Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA, Agenţia Naţională Sanitar Veterinară, Compania Naţională a Lignitului, Complexul Energetic Turceni, Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare), fie lideri de partid locali, primari şi preşedinţi de consilii judeţene. Aceştia au impus achitarea unor importante sume de bani sub formă de taxe de participare pentru un simpozion irelevant pentru activitatea instituţiilor respective. Asupra unui alt grup de participanţi – reprezentanţi de societăţi comerciale în construcţii – s-a exercitat constrângere morală prin aceea că inspectorii de specialitate care le avizau lucrările le transmiteau invitaţiile de participare le solicitau apoi copia ordinului de plată”, spune DNA.

Taxele de participare au fost de 5 milioane de lei vechi pentru persoane fizice şi 15 milioane de lei vechi pentru persoane juridice. Banii strânşi din taxe, în valoare de 67.463.972.430 ROL ar fi trebuit, potrivit legii, să se constituie venituri la bugetul ISC care era instituţie publica. Însă, Jianu, cu sprijinul inculpatei Gasparovici, încălcând prevederile legale, au dispus ca aceste taxe să fie încasate direct de patru societăţi comerciale controlate de inculpaţii Popovici Bogdan şi Popovici Marina Ioana ( SC MEDIAGLOBE INVEST SRL, SC URBAN CONSULT SRL, SC AXA MANAGEMENT SRL, SC CONTUR MEDIA SRL). ISC nu a urmărit modul de utilizare a sumelor încasate din taxele de participare şi nu a întocmit Decontul de cheltuieli” astfel că nicio cheltuială efectuată pentru Trofeul Calităţii nu a fost decontată în mod legal.

Societăţile implicate în organizarea evenimentului au colectat taxele de participare şi au subcontractat executarea serviciilor de organizare a simpozionului. Pentru acoperirea diferenţei dintre suma încasată de la participanţi şi cheltuielile efectiv realizate, cele patru societăţi mai sus menţionate au încheiat contracte cu o altă societate, SC AROND SRL, controlată tot de inculpaţii Bogdan şi Marina Popovici, având ca obiect în principal servicii de „concepţie” şi „organizare”. Respectivele contacte erau menite să justifice 92% din totalul cheltuielilor pentru o serie de servicii care în realitate nu au fost efectuate.

„Ulterior, pentru a se disimula provenienţa banilor, prin operaţiuni de spălare de bani (cesiune de acţiuni, majorare de capital, contracte false de vânzări de terenuri şi prestări servicii) desfăşurate prin intermediul societăţilor SC MEDIA ON SA, SC FORUM INVEST SA, Fundaţia Invest, toate controlate de soţii Popovici, suma de 53.256.338.838 ROL a fost transferată din conturile firmei AROND SRL în cele ale SC Eurografica SRL. Din această sumă, inculpatul Vasile Mihail Cristian a plătit 33.841.734.455 ROL, reprezentând contravaloarea materialelor de propagandă electorală (caiete, fulare, tricouri, calendare, pliante, brichete personalizate cu numele şi imaginea inculpatului Adrian Năstase). Pentru a disimula destinaţia ilicită a banilor proveniţi din organizarea simpozionului «Trofeul calităţii în construcţii» şi pentru a ascunde infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000 reţinută în sarcina inculpatului Adrian Năstase, inculpatul Vasile Mihail Cristian a întocmit, atât personal cât şi prin interpuşi, documente comerciale şi financiar-contabile false. Sub aparenţa unor cheltuieli efectuate cu activităţi de publicitate pentru SC Eurografica SRL, prin falsificarea înscrisurilor sus-menţionate, inculpatul Vasile Mihail Cristian a achiziţionat, livrat şi plătit contravaloarea materialelor de propagandă electorală pentru inculpatul Adrian Năstase. În acelaşi mod, inculpatul Adrian Năstase a obţinut foloase necuvenite şi de la SC VERTCON SA Bacău (societate controlată de inculpata Irina Paula Jianu) în cuantum de 382.172.020 ROL, reprezentând contravaloarea unor materiale de propagandă electorală şi alte cheltuieli efectuate în acelaşi scop”, explică anchetatorii.

Potrivit rechizitoriului DNA, prejudiciul total cauzat ISC prin faptele inculpaţilor este de 69.611.552.132 ROL, constituit din neîncasarea taxelor de la participanţi (61.549.713.021 ROL) şi din cheltuieli nelegale efectuate de ISC din fonduri proprii (8.061.839.111 ROL).

În acest dosar, în 30 ianuarie 2012, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, pentru şantaj, de către un complet de trei judecători al instanţei supreme. Părţile au contestat decizia

În 13 iunie 2012, s-a încheiat judecarea recursului în cazul „Trofeul calităţii”, iar miercuri, 20 iunie completul de cinci judecători a decis definitiv ….

În acelaşi dosar, Irina Paula Jianu, fost inspector general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcţii, a fost condamnată la şase de închisoare şi cinci ani de interzicere a unor drepturi, pedeapsă la care i s-a aplicat un spor de un an.

Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL şi soţii Marian Ioana şi Bogdan Popovici au primit fiecare câte şase ani de detenţie, la care s-a aplicat un spor de un an

Inspectoratul de Stat în Construcţii s-a constituit parte civilă în cauză.

În 21 octombrie, DNA l-a trimis în judecată pe Adrian Năstase, alături de Ioan Melinescu – preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) între anii 2001-2004 – şi Ristea Priboi – consilier al fostului prim-ministru Năstase Adrian, fost deputat în perioada 2000-2004.

„În cursul lunii noiembrie 2000, inculpatul Melinescu Ioan, în calitate de membru al Plenului Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, i-a contactat, cu sprijinul persoanei denunţătoare, pe inculpaţii Priboi Ristea şi Năstase Adrian, cărora le-a comunicat că, în cadrul instituţiei în care îşi desfăşura activitatea, se află în lucru, cu propunere de informare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o lucrare având ca obiect depunerea în numerar a unei sume de 400.000 USD, într-un cont bancar având-o ca titular pe Năstase Daniela, soţia inculpatului Năstase Adrian. Cu această ocazie, Melinescu Ioan i-a promis lui Năstase Adrian că va bloca lucrarea până după alegerile din decembrie 2000, sugerând că acest dosar trebuie să dispară. Năstase Adrian s-a declarat de acord cu propunerea respectivă, arătând că urmăreşte această finalitate. Ca urmare a acestei înţelegeri, după numirea sa, la data de 28.12.2000, în funcţia de prim-ministru al Guvernului României, Năstase Adrian a determinat, în prima şedinţă de guvern, emiterea H.G. nr.1399/30.12.2000, pe care a şi semnat-o în calitate de prim-ministru. Prin respectiva hotărâre a fost numit în funcţia de preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor Melinescu Ioan, fiind revocat fostul preşedinte Cucu Adrian, precum şi unul dintre membrii Plenului (care se ocupa de coordonarea verificărilor legate de provenienţa şi circumstanţele depunerii sumei de 400.000 USD în contul Danielei Năstase). Ca urmare a numirii în această funcţie, abuzând de prerogativele ce-i erau conferite, precum şi de lipsa unor reglementări stricte cu privire la circuitul lucrărilor în cadrul Oficiului, Melinescu Ioan a sustras lucrarea nr. S3439/1999 (care o viza pe Năstase Daniela), şi a înmânat-o, în prezenţa denunţătorului, lui Priboi Ristea, consilier al primului ministru Năstase Adrian, cu scopul de a-i fi remisă acestuia din urmă. La data de 18 ianuarie 2006, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a sesizat organele de urmărire penală cu privire la dispariţia lucrării nr.S3439/1999”, susţin anchetatorii.

În 15 decembrie 2011, fostul premier Adrian Năstase a fost achitat de un complet de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru faptele de corupţie imputate de procurorii DNA. De asemenea, au fost achitaţi şi Ioan Melinescu şi Ristea Proboi, pentru complicitate la fapte de corupţie.

DNA a făcut recurs, care se judecă de un complet de cinci judecători al ICCJ, ce va decide definitiv în acest caz.

Al treilea dosar refăcut – Zambaccain – a fost deferit justiţiei în 5 mai 2010, fiind acuzaţi soţii Dana şi Adrian Năstase, precum şi Irina Jianu.

În 30 martie 2012, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, în dosarul „Zambaccian”, fiind achitat pentru infracţiunea de luare de mită.

Şi soţia fostului premier, Dana Năstase, a fost condamnată în dosarul cunoscut sub numele de „Zambaccian”. Instanţa supremă a dispus condamnarea ei la trei ani de închisoare, tot cu suspendarea executării pedepsei, pentru „participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală”, fiind achitată pentru complicitate la luare de mită şi şantaj.

Fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, Irina Paula Jianu, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare. Astfel, instanţa a dispus în cazul acesteia o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru folosirea bunurilor societăţii comerciale împotriva scopurilor acesteia şi o altă pedeapsă, de trei ani de închisoare, pentru participaţie improprie la folosirea de documente false la vamă. Aceste doua pedepse au fost contopite de instanţă, Jianu urmând să exercute pedeapsa cea mai grea, respectiv trei ani de închisoare.

Decizia a fost contestată la completul de cinci judecători al ICCJ care va decide definitiv în acest dosar.