Procurorul general: Dacă se face o dezincriminare, vom vedea că este făcută cu dedicaţie

ntrebat, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii, despre intenţia Guvernului de a dezincrimina unele fapte penale, procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a spus: „Nu mai discutăm, pentru că s-ar vedea că dezincriminarea este făcută cu dedicaţie. Punct. (…) Lucrurile sunt foarte clare şi nu aş fori să le analizez mai profund, pentru că ele sunt clare la nivelul inteligenţei publice medii, nu ar trebui ca un magistrat al Ministerului Public să stăruie”.

Despre punerea în acord a unor prevederi din Codului penal şi din Codul de procedură penală cu deciziile Curţii Constituţionale, procurorul general al României a spus că Ministerul Public a făcut precizările necesare pentru fiecare dintre textele care au fost declarate neconstituţionale, respectiv pentru anumite pasaje, anumite expresii sau, de exemplu, pentru conflictul de interese.

„Pentru acestea, textul este în regulă. Nu avem motive să facem o inginerie juridică pentru a dezincrimina anumite categorii de acte antisociale. Lucrurile sunt clare pentru cine citeşte textul. Şi la fel şi cu alte fapte”, a precizat Lazăr.

În legătură cu dezincriminarea abuzului în serviciu, Lazăr a spus: „Ar fi total exagerat să se facă o incriminare astfel încât să se ajung ca o bună parte din cauzele DNA să rămână în aer. Ar însemna că noi nu ştim ce vrem, că voinţa statului român mai întâi de a incrimina şi de a efectua anumite procese, timp îndelungat, de a instrumenta anumite cauze, nu este foarte clară”.

Procurorul general al României a precizat că, în opinia sa, voinţa legiuitorului a fost foarte clară atunci când a incriminat acele fapte.

„Dacă s-au început nişte cauze, ele trebuie să meargă la instanţă sau dacă sunt pe rolul instnaţei, să avem încredere în judecătorii care le vor judeca”, a mai spus Lazăr.

Şeful Ministerului Public a mai spus că vrea să facă un apel la încredere în justiţie, în condiţiile în care, din păcate, se dramatizează pe multe posturi de televiziune.

„Justiţia este ceva foarte serios şi nimeni nu se gânderşte să facă altceva decât să îşi îndeplinească în mod corect atribuţiile de serviciu. Iar judecătorii şi procurorii se gândesc că, la fel cum cei care au încălcat legea, şi ei pot să răspundă, au sentimentul responsabilităţii când fac un dosar. Dar acest lucru nu prea l-am auzit în discuţiile care se poartă la posturile de televiziune”, a mai spus Lazăr.

Ministerul Justiţiei a elaborat două acte normative, care au fost finalizate marţi, unul dintre ele vizând graţierea şi celălalt hotărârile Curţii Constituţionale privind anumite fapte care trebuie să fie mai bine precizate, a anunţat ministrul Justiţiei, Florin Iordache, la finalul şedinţei de Guvern prezidate de preşedintele Iohannis.

Iordache a declarat că cele două acte normative au fost finalizate marţi şi au fost trimise spre consultare CSM şi celorlalte instituţii abilitate, iar în cursul acestei zile vor fi puse în dezbatere publică.

Potrivit proiectului de Ordonanţă de urgenţă promovat de Ministerul Justiţiei, articolul 297 din Codul Penal se modifică astfel: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte un act contrar legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA se pedepseşte de la o lună la un an sau cu amendă. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”.

Articolul 297 din Codul penal privind abuzul în serviciu prevede: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA”.