Lideri de asociaţii agricole naţionale şi locale au declarat, luni, pentru News.ro, că producătorii din România, în special din vestul ţării, se confruntă cu un deficit mare de forţă de muncă, motiv pentru care nu se pot dezvolta, iar în unele cazuri se înregistrează chiar şi pierderi pentru că lucrările nu au loc la timp.
Producătorii atrag atenţia că forţa de muncă din agricultură este îmbătrânită, depăşind vârsta pensionării în cele mai multe cazuri, ei solicitând redeschiderea şcolilor agricole în toate judeţele, pentru a se asigura muncitori calificaţi în următorii ani.
Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a declarat pentru News.ro că în mometul de faţă „în România se înregistrează un deficit istoric de forţă de muncă calificată, din cauza faptului că nu mai există şcoli profesionale care să pregătească tineri”.
Baciu spune că o problemă mare o reprezintă faptul că nu se găsesc oameni care să opereze utilajele agricole,”ceea ce întârzie executarea lucrărilor la timpul optim, înregistrându-se pierderi”.
„În România se lucrează acum cu foarte mulţi oameni aflaţi la vârsta pensionării, dar care în câţiva ani vor pleca, în timp ce tinerii nu vin din urmă pentru că nu sunt şcoli care să-i formeze. Este o criză serioasă, căreia autorităţile nu-i acordă suficientă atenţie. Avem o promisiune de la Ministerul Agriculturii că se vor reactiva vreo 40 de licee agricole, dar absolvenţii vor veni abia peste câţiva ani. Între timp, mulţi producători, mai ales din vestul ţării, nu se pot dezvolta pentru că nu au oameni. Noi, agenţii economici, putem oferi practica pentru şcoli. Am discutat şi cu dealerii de utilaje agricole şi s-au oferit să intre în programele de studii, să asigure condiţii optime de şcolarizare, dar e nevoie ca statul să deschisă şcoli”, a spus Baciu.
Conform sursei citate, „o altă problemă este că adminstraţiile locale încurajează nemunca, prin acordarea cu nemiluita de ajutoare sociale”.
„Practic, statul îi determină pe oameni să nu muncească, plătind aceste ajutoare, iar producătorii caută forţă de muncă în afara ţării. Noi încercăm să aducem oameni din ţări asiatice, din Indonezia, Pakistan sau Filipine. Există câteva cazuri în România, ferme de animale care au angajat muncitori asiatici”, a adăugat preşedintele LAPAR.
La rândul său, preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO, Emil Dumitru, a declarat că „una dintre cauzele deficitului este închiderea liceelor agricole”.
„În România nu mai avem şcoli pentru a dezvolta vocaţii profesionale. În agricultură, deficitul de forţă de muncă a crescut în utimii ani. Dacă ne raportăm la perioada 2010-2015, pentru care avem date, numărul angajaţiilor din domeniu a scăzut cu 21,5 a sută, de la peste 1.600.000 de persoane la 1.200.000. Au ajuns fermierii, mai ales în Arad, Timiş şi Bihor, să aducă mecanizatori supraspecializaţi din state membre UE, fiind nevoiţi să plătească salarii cu mult peste media românească”, a declarat Emil Dumitru, pentru News.ro.
Unul dintre marii producători din vestul ţării, Combinatul Agroindustrial Curtici, care gestionează 7.600 de hectare în judeţul Arad, îşi plăteşte operatorii de utilaje cu salarii de peste 2.000 de euro pentru a păstra forţa de muncă.
„Dacă nu ofer salarii competitive cu cele de peste graniţă, îmi pleacă oamenii. Noi dăm de la 2.000 de euro în sus celor de pe combine sau tractoare”, a spus Dimitre Muscă, directorul combinatului.
Preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli „ARAGRA 2008” Arad, Ioan Andru, spune că în vestul ţării „multe ferme lucrează cu firme din Ungaria care vin cu utilaje pentru a lucra terenurile românilor”.
„Cei care au asociaţii sau ferme de producţie agricolă găsesc foarte greu mecanici agricoli, indispensabili în acest domeniu, astfel că lucrează cu firme ungureşti. Avem situaţii în Arad cu ferme care aduc elevi din Germania la practică, şi astfel îşi asigură o parte din forţa de muncă. În Germania mai sunt şcoli, la noi nu sunt. Problema este atât de gravă încât eu personal, cu firma mea, am fost nevoit să calific oameni cu doar patru clase, pentru că nu am găsit alţii. Tinerii de la ţară pleacă să muncească în străinătate, unde pun faianţă şi gresie, iar acasă au rămas bătrânii, care se vor pensiona şi ei la un moment dat. La mine la firmă, majoritatea angajaţilor au peste 55 de ani şi chiar peste 65”, a spus Andru.
Preşedintele „ARAGRA 2008” estimează că în vestul ţării „nu este acoperit mai mult de 50 la sută din forţa de muncă calificată necesară, iar aceasta este deja îmbătrânită”.