Producătorii de componente din România, forțați să se adapteze la schimbările industriei auto

De luni bune, chiar ani, industria auto trece printr-o transformare majoră care implică, pe lângă asamblarea de vehicule electrice, o modificare a componentelor utilizate de marii producători de mașini. În acest context, statele din Europa fac pași mari și rapizi către dezvoltarea de facilități adaptate producției de vehicule electrice și componente pentru acestea.

Din nefericire, în timp ce din țări cu o mare tradiție în industria auto precum Germania, Franța, Italia, Spania și chiar din state apropiate de România ca Polonia sau Ungaria vin săptămânal vești despre noi investiții în dezvoltarea de facilități dedicate sistemelor electrificate de propulsie, România pare să fi rămas în urma valului transformării și riscă să piardă contactul cu noile tendințe din piață.

Deși, aparent, România nu este pregătită să se plieze pe noua direcție de dezvoltare a industriei auto, secretarul general al Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Adrian Sandu, a declarat într-un interviu acordat exclusiv LifeNews.ro că „nu am rămas în urmă. Sunt multe companii în România care produc componente pentru vehiculele hibride și electrice. Dacă ne referim doar la producția de baterii, da, nu am atras încă niciun producător de baterii pentru astfel de vehicule. Avem totuși un start-up care tinde să devină «gigafactory» la Cernica, lângă București. Este un joint-venture între Prime Motors și ROMBAT”.

Conform oficialului ACAROM, România are „încă șanse să atragă producători de baterii și nu numai. Trebuie doar să fim inteligenți să le valorificăm”.

Totodată, Adrian Sandu este de părere că există încă lipsuri care fac investitorii să ocolească România. Printre acestea se numără, ca și în trecut, „infrastructura de transport insuficient dezvoltată, lipsa unei strategii naționale de atragere/dezvoltare a producătorilor care utilizează tehnologii avansate de producție a componentelor”.

În afara producției de baterii, extrem de importantă pentru vehiculele viitorului, producătorii de componente din România se adaptează rapid la tendințele pieței. Pentru că altfel nu se poate. „Companii precum Bosch, Continental, Siemens produc componente și pentru vehicule electrice în unitățile din România. Sunt alte companii ale căror produse sunt destinate atât vehiculelor electrice cât și celor tradiționale – componente de caroserie, de interior, cablaje, etc. Așa-zisa migrare (n.n. – către mobilitatea electrică) va fi de fapt o adaptare a producției/produselor anumitor furnizori în vederea fabricării unor componente destinate 100% vehiculelor electrice. Această adaptare se va face treptat”, explică secretarul general al ACAROM.

În acest context, Adrian Sandu menționează, optimist în opinia nosatră, că „dacă vorbim despre furnizorii pentru prim montaj, peste 95% vor supraviețui conversiei la mașini electrice. Am încredere în puterea/dorința de adaptare a acestora. De asemenea, multe companii vor continua să producă pentru zona aftermarket piese de schimb pentru parcul de vehicule aflate deja în uz”.

Adaptarea la noile cerințe din industrie a fost și este în continuare făcută de producătorii de componente în colaborare cu cei de mașini. „Rămâne de văzut dacă într-un timp relativ scurt, cinci – șapte ani, toți producătorii de vehicule vor fabrica numai mașini 100% electrice. Consider că încă mai există o piață pentru vehicule tradiționale cu propulsie termică, atât în Europa cât și în alte zone de destinație ale vehiculelor produse în România. Prin colaborarea cu constructorii de vehicule, furnizorii de componente au avut acces la informații și au putut lua decizii în timp util în ceea ce privește producția de componente, adaptându-se treptat. Mulți dintre furnizori sunt implicați de asemenea în activități de cercetare, dezvoltare componente și tehnologii, astfel încât știu și pot să se adapteze noilor cerințe”, a declarat pentru LifeNews.ro oficialul ACAROM.

Exemplul maghiar

Totuși, în timp ce România se poate lăuda în prezent doar cu un start-up care încearcă să își facă loc pe piața de baterii pentru mașini electrice și hibride, iar la cele două uzine producătoare de mașini – Dacia și Ford – se află în producție un singur model hibrid (Ford Puma), în statele din jurul nostru lucrurile avansează rapid.

Ungaria, o țară cu o tradiție mult mai mică decât România în domeniul producției de vehicule și componente, a început de câteva zile să producă primele mașini 100% electrice. De pe liniile de asamblare ale uzinei Mercedes-Benz din Kecskemet a ieșit primul SUV electric EQB. Cu această ocazie, ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, a declarat că investiţia de 50 de miliarde de forinţi (1,4 miliarde de euro) făcută de grupul german Daimler pentru dezvoltarea de mașini electrice a fost susţinută de un grant guvernamental de 15 miliarde de forinţi. Acest ajutor reprezintă primul pas dintr-un şir de „reforme revoluţionare” în sectorul producţiei de automobile din Ungaria.

Szijjarto a readus în atenție și intenția deja declarată a țării sale de a deveni un adevărat hub pentru componentele mașinilor electrice: „țările care câştigă competiţia pentru investiţii în electromobilitate vor câştiga viitorul”.

De altfel, Ungaria poate fi un adevărat exemplu pentru rapiditatea cu care a înțeles direcția de dezvoltare a industriei auto și, mai ales, pentru modul în care a „speculat” această tendință. Ungaria a atras agresiv în ultimii ani producătorii de baterii și mașini asigurându-le subvenții importante. Astfel statul maghiar încearcă să își securizeze un lanț cât mai perfomant de produse de ultimă oră menite să ancoreze definitiv industria auto în țară.

„Ungaria a devenit lider european în producția de baterii pentru mașini electrice. Fără nicio exagerare putem spune că Ungaria a intrat în noua eră a industriei auto deoarece aici sunt construite cele mai mari fabrici de baterii din lume”, declara Peter Szijjarto la deschiderea uzinei de baterii a SK Innovation la începutul acestui an. O uzină care se adaugă altor trei!

Ca și guvernul de la Budapesta, cel de la Varșovia țintește cu ambiție dezvoltarea sectorului auto și, mai ales, ancorarea marilor producători în țară în contextul schimbării majore prin care trece industria. Pe lângă cele 16 uzine producătoare de motoare și vehicule pentru mărci ca MAN, Opel, Fiat, Volkswagen, Scania sau Jeep, Polonia a atras o mulțime de producători de componente și chiar de baterii pentru mașini electrice. Astfel, uzina poloneză a LG este una dintre cele mai mari din Europa.

Europa Occidentală investește masiv

Mai departe de România și cu o tradiție mult mai bogată în domeniul industriei auto, statele din Europa Occidentală au înțeles și ele cât de important este să susțină noua direcție de dezvoltare a acesteia. Conștiente că luarea lentă a unor decizii și lipsa de susținere pentru marii producători auto și furnizorii acestora poate duce rapid la pierderea unor investiții majore sau chiar la relocarea unor capacități de producție, guvernele din Germania, Franța, Spania și Italia au apelat la planuri ample de susținere a electrificării. Multe dintre acestea în baza unor fonduri europene.

La începutul lui octombrie, președintele Franței, Emmanuel Macron, a dat detalii despre un plan de susținere a industriei auto în valoare de patru de miliarde de euro, parte a unui pachet mai amplu, de 30 miliarde de euro. Prin „France 2030”, autoritățile franceze au stabilit și un obiectiv de două milioane de vehicule electrice și hibride produse local până în 2030.

De asemenea, Italia încearcă din răsputeri să țină uzinele grupului Stellantis în țară și, pentru asta, guvernul de la Roma este dispus să investească în dezvoltarea fabricilor de componente și atragerea de investitori în domeniul producției de baterii. Pe 12 octombrie, de exemplu, companiile Italvolt și ABB au semnat un acord pentru dezvoltarea uneia dintre cele mai mari uzine de baterii litiu-ion din Europa la Scarmagno, în nordul țării. Aceasta are o capacitate estimată la 45 GWh, adică ar putea furniza baterii pentru circa 550.000 de mașini într-un singur an.

Germania investește și ea masiv atât în susținerea producției de componente pentru vehicule electrice cât și în dezvoltarea infrastructurii de încărcare pentru acestea. Iar Spania face tot ce poate pentru a atrage producători de echipamente electronice și baterii pentru mașini bazându-se pe fonduri europene, unele parte a deja faimosului PNRR.

Din nefericire, în ciuda dependenței mari de industria auto, România nu pare să se grăbească să prindă valul schimbărilor din industria auto. În ciuda investițiilor făcute de producătorii de mașini și componente pentru a pregăti electrificarea, de la nivel guvernamental semnalele nu sunt deloc pozitive, iar asta se traduce prin pierderea unor investiții majore într-un moment foarte important din acest punct de vedere. Exemplul ungar este cât se poate de relevant în acest sens.