Producătorii de energie și gaze cer la unison Guvenului să nu reintroducă supraimpozitarea la gaze dacă nu liberalizează prețul
Proiectul Guvernului de modificare a legislației din energie, despre care am scris în premieră AICI este discutat de reprezentanții Guvernului și cei ai industriei, iar, potivit documentelor obținute de noi, este un consens al producătorilor în a solicita Guvernului să nu reintroducă impozitarea suplimentară a gazelor produse în România.
Mai precis, sunt avute în vedere două modificări. Una se referă la modificarea prețului reglementat cu care producătorii români vând gazele către furnizori pentru consumul populației și producătorilor de energie termică. Acum, el este de 150 de lei/mWh, iar Guvernul ar vrea să introducă un preț de piață în ecuație, calculat ca o medie a tranzacțiilor cu gaze cu livrare la momentul (luna respectivă), urmând ca producătorul să vândă furnizorilor la cel mai mic preț dintre cele două.
În paralel ar urma să se reintroducă și impozitul suplimentar, acel “impozit asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale”, impozit de tip windfall tax, de la care producătorii au fost scutiți pentru cantitățile vândute la 150 de lei/MWh.
Ambele prevederi ar urma să intre în vigoare de la 1 aprilie 2024, desigur dacă lucrurile nu se schimbă.
Potrivit unei liste de amendamente propuse de asociațiile din industrie, att HENRO, asocația care reprezintă producătorii de energie electrică, cât și FPPG, care reprezintă producătorii de gaze, solicită Guvenului să nu reintroducă acest impozit atâta timp cât încă vânzarea de gaze se face la prețuri și pentru cantități reglementate
Iată ce a spus HENRO
Susţinem menţinerea exceptării de la aplicarea prevederilor OG nr.7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale.
Ca urmare, propunem ca prevederile articolului 13 (cel legat de eliminaea scutirii – n.red.) să nu fie abrogate, din următoarele considerente:
-Romgaz este în plin proces investițional, proiectul Neptun Deep fiind cea mai importantă investiție asumată, de aproximativ 2 miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume trebuind asigurată în perioada 2024-2026.
– De asemenea, în perioada 2024-2032, Romgaz a estimat o sumă de peste 1 miliard de euro pentru proiecte de optimizare a producției de gaze naturale (efectuarea de lucrări de reactivare, recompletare și intervenții la sondelor existente, cât și punerea în funcțiune a unor noi sonde de exploatare și stații de prelucrare);
– Pentru asigurarea tuturor investițiilor asumate, Romgaz va fi nevoită să apeleze la o serie de finanțări (cel mai probabil externe, având în vedere necesarul de finanțare) a căror costuri depind atât de indicatorii economico-financiari ai societății, cât și de predictibilitatea mediului economic din România.
– Mediul economic s-a modificat substanțial față de perioada în care acționarii Romgaz, în principal statul român, au luat decizia de a participa la dezvoltarea proiectului Neptun Deep. Amintim în acest sens doar costurile îndatorării, care au crescut semnificativ, introducerea contribuției de solidaritate plătită de către Romgaz timp de doi ani, costuri ce nu au putut fi deduse la calculul impozitului pe profit și creșterea cotelor de redevență cu aproximativ 20% în luna octombrie 2023;
Iată ce a spus FPPG
In opinia noastră prevederile art. 12, alin. (5) – (7) și art. 13 trebuie să rămână nemodificate având în vedere următoarele:
-Regimul fiscal în vigoare pentru cantitățile pe care producătorii sunt obligați să le vândă în condițiile art. 12 din ordonanță a fost determinat de obligația impusă producătorilor de a vinde la un preț reglementat impus prin prevederile ordonanței
– Prin modificările propuse privind utilizarea prețului minim dintre prețul de 150/MWh și prețul mediu ponderat pentru luna următoare se menține nemodificată obligația în sarcina producătorilor de a vinde la un preț reglementat, determinat forfetar la 150/MWh sau pe baza unei formule prevăzute în ordonanță. Astfel, pentru cantitățile de gaze naturale pe care producătorii le vând la preț reglementat, nu este justificată aplicarea impozitelor suplimentare prevăzute de OG7/2013 și respectiv Legea 256/2018, care au fost instituite în condițiile unei piețe libere cu prețuri dereglementate pentru gazele naturale. Similar, calculul redevențelor petroliere trebuie realizat pe baza prețurilor de vânzare reglementate.
-Eliminarea prețului de transfer plafonat în cazul producătorilor de gaze naturale care desfășoară și activități de producție energie electrică (acum este de 100 de lei/MWh, dar Guvernul ar vrea să elimine acest preț – n.red.) este nejustificată în condițiile în care de facto se menține regimul reglementat de funcționare atât pentru piața de gaze naturale, cât și pentru piața de energie electrică.
-Modificările propuse nu instituie dreptul producătorilor de a vinde la prețul pieței și din acest punct de vedere nu se impune modificarea regimului fiscal existent
Suplimentar, apreciem că în cazul producătorilor de gaze naturale, pentru cantitățile produse și vândute de aceștia clienților finali, în calitate de furnizori, în condițiile reglementate de ordonanță ar trebui să se aplice același regim fiscal ca pentru cantitățile produse și vândute de producători categoriilor de clienți prevăzuți la art. 12, având în vedere că independent de categoria de client, final sau angro, conform ordonanței, producătorii sunt obligați să vândă în condiții reglementate și nu în condițiile pieței.