‘Ministerul Energiei are în vedere promovarea unui mecanism de tipul contractelor pentru diferenţă. Acest mecanism se va aplica tuturor proiectelor de investiţii, în vederea producerii de energie electrică în capacităţi cu emisii reduse de carbon. Implementarea unui astfel de mecanism permite crearea unui cadru transparent care să răspundă riscului la care sunt supuse investiţiile pe termen lung şi oferă un mediu atractiv, stabil şi predictibil pentru investitori’, a spus Vişan.
Un mecanism de acest tip are în vedere stabilizarea veniturilor pentru producători la un nivel de preţ fix, cunoscut sub numele de preţ de exercitare, a continuat oficialul ministerial.
‘Astfel, producătorii vor obţine venituri din vânzarea de electricitate pe piaţa competitivă, iar în cazul în care preţul obţinut de ei pe piaţă este sub preţul de exercitare, vor primi o plată reprezentând diferenţa între preţul de referinţă şi preţul de exercitare. În schimb, dacă preţul obţinut de ei din vânzarea de electricitate pe piaţa competitivă este mai mare decât preţul de exercitare, producătorii trebuie să ramburseze diferenţa până la nivelul preţului de exercitare’, a mai spus secretarul de stat.
Potrivit acestuia, preţul de referinţă va fi diferit pentru fiecare tip de tehnologie.
‘Un astfel de mecanism va fi adoptat în condiţiile specifice din România şi în acord cu legislaţia europeană în domeniul pieţei de energie, concurenţei şi ajutorului de stat. Mecanismul va urmări menţinerea unui mix echilibrat, bazat pe tehnologii cu emisii reduse de carbon, precum şi utilizarea eficientă a resurselor, care să asigure autonomia României în producerea energiei electrice. Se vor avea în vedere acele tehnologii care pot contribui la atingerea ţintelor de energie şi mediu, care se vor stabili pentru România la nivelul anului 2030’, a mai susţinut Vişan.
Comisia Europeană a aprobat deja un ajutor de stat de tipul contractelor pentru diferenţă pentru o nouă centrală nucleară care se construieşte în Marea Britanie.
Oficialii Nuclearelectrica au declarat în mai multe rânduri că un astfel de mecanism ar putea ajuta la finalizarea proiectului reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Aceasta deoarece investiţia în cele două noi reactoare, estimată la peste 6 miliarde de euro, nu este fezabilă având în vedere preţurile actuale din piaţă.