Producătorii de hamei vor drept de preempţiune la vânzarea terenurilor unde există investiţii în sector
Astfel s-ar putea ajunge la dublarea suprafeţei actuale cultivate cu hamei.
„Astăzi, una dintre provocările pe care încercăm să le realizăm din punct de vedere legislativ este amendarea Legii 17/2014, legea care reglementează vânzarea terenurilor în extravilan şi anume să încercăm să introducem un drept de preempţiune a celor care avem investiţii pe teren. Investiţia pe teren este de cele mai multe ori de 7-8-9-10 ori mai mare decât valoarea terenului. Din păcate, nici cel care are terenul, nici cel care are investiţia nu se pot bucura din plin de dreptul de proprietate al fiecăruia. Suntem într-o situaţie foarte complicată juridică pe care încercăm să o rezolvăm în ceasul al 12-lea cu această amendare a legii”, a afirmat Akos Mora, reprezentantul Asociaţiei Producătorilor de Hamei din România, la o conferinţă dedicată pieţei berii.
Potrivit acestuia, dacă se iau la timp măsurile din punct de vedere legislativ, se poate ajunge la dublarea suprafeţei actuale cultivate cu hamei.
„Astăzi ce putem face este, dacă se iau măsurile la timp din acest punct de vedere al legislaţiei, în primul rând putem ajunge la dublarea suprafeţei actuale dacă ne mişcăm destul de repede. Dacă nu, suprafaţa de infrastructură existentă, pe măsură ce trece timpul, dispare încet, încet, pentru că multă lume atentează la ea, iar noi nu reuşim să facem faţă la toate provocările care sunt în această zonă. Nu poţi să te lupţi cu fiecare proprietar de teren care pe bună dreptate zice: ‘Domnule, dacă pe terenul meu este ţeava eu ţi-o tai’. Tu trebuie să îl dai în judecată, du-te la poliţie, este o nebunie curată cu această situaţie complicată în care am ajuns pentru că nu s-au luat anumite măsuri la vremea respectivă”, a afirmat Akos Mora.
Reprezentantul producătorilor de hamei a subliniat că au rămas doar patru jucători în acest sector şi a explicat necesitatea modificărilor legislative.
„Mai suntem patru mohicani, ultimii care mai suntem în acest domeniu şi nici legislaţia nu ne ajută, în sensul că atât Legea 1, respectiv Legea 247/2005, legile prin care se retrocedau terenurile, nu au respectat legea în spiritul ei, în sensul în care acolo unde erau investiţii nu trebuia să pui în posesie cetăţenii. Pe de altă parte, sunt foarte fragmentate aceste terenuri. Avem situaţii în care pe o parcelă de 6-7 hectare avem peste 10 proprietari de terenuri, cu zero virgulă ceva hectare. Dacă unul dintre ei nu-ţi arendează sau nu îţi vinde terenul tu nu ai cum să pui hamei pentru că infrastructura este de aşa natură că tu nu poţi să faci hamei. Cu alte cuvinte, am ratat toate elementele şi ţintele principale legislative în această perioadă post-comunistă în care am fi putut să prezervăm o astfel de cultură importantă şi un asemenea business important în domeniul hameiului”, a arătat el.
Mora a precizat că zona favorabilă cultivării hameiului a fost în special cea de deasupra Carpaţilor.
„Dacă până în anii 2000 – România nu aducea un gram de hamei din afară, deci cu 2.700 de hectare asigurai necesarul de hamei pentru berea din România, presupun că acum suntem undeva sub 10% din ceea ce reuşim să furnizăm ca hamei. Dar hameiul este o foarte mică pondere din bere din punct de vedere şi valoric şi calitativ. Zonele de favorabilitate cu hamei din ţară au fost dintotdeauna în judeţul Mureş, Sibiu, Alba şi parte din Hunedoara, zona de deasupra Carpaţilor. Mureşul a fost dintotdeauna cu peste 60% din producţia la nivel naţional. Fermele pe care le-am cumpărat noi la licitaţie şi-au păstrat obiectul de activitate. Unde mai avem infrastructură asta este ţinta noastră clară: de a reuşi să ajungem să cultivăm măcar unde mai este astfel de infrastructură”, a adăugat acesta.
Jucători pe piaţa berii s-au reunit marţi la conferinţa „Industria berii din România” organizată de Ziarul Financiar şi Asociaţia Berarii României.