Producătorii de medicamente discută planuri de urgenţă cu CE privind ieşirea Greciei din zona euro

Economica.net
18 05. 2012
grecia__bani__euro__foarfeca_40873000_17618900

Discuţiile s-au intensificat în ultimele zile, potrivit unor surse din industrie, iar producătorii analizează experienţa avută la prăbuşirea financiară a Argentinei, în 2002, când unele companii au acceptat să continue livrările de medicamente fără plată, o perioadă de timp.

Directorii principalilor companiii farmaceutice, în special cele cu sedii în Europa, sunt sub presiunea de a evita o catastrofă medicală care ar putea apărea dacă importurile elene vor fi oprite din cauza devalorizării drahmei emise în cazul renunţării la moneda unică.

„Există o obligaţie morală de continuare a livrărilor. Grecia nu este o piaţă mare, astfel că majoritatea companiilor pot absorbi impactul. Daunele asupra reputaţiei ar fi mult mai mari decât costul economic”, a declarat Simon Friend, director la PricewaterhouseCoopers.

Planurile sunt în discuţie, ideea este de a avea o schemă pregătită să fie aplicată rapid, care să asigure furnizarea de medicamente esenţiale, timp de câteva luni, potrivit unei persoane apropiate situaţiei.

Directorul general al Federaţiei Europene a Industriei Farmaceutice şi a Asociaţiilor, Richard Bergstrom, a confirmat că grupul său discută situaţia din Grecia.

„Evident suntem în alertă şi discutăm. Suntem în contact strâns cu Comisia Europeană şi comisia de lucru pentru Grecia”, a spus Bergstrom.

Comisia pentru Grecia a fost înfiinţată anul trecut, pentru a ajuta autorităţile de la Atena să trateze criza datoriilor.

Grecia importă aproape toate medicamentele necesare şi este dependentă în special de produsele comercializate sub brandurile proprii ale companiilor, întrucât se opune produselor generice mai ieftine, astfel că cheltuieşte sume relativ mari pe cap de locuitor în acest domeniu.

Sistemul de sănătate s-a confruntat deja în ultimele luni cu unele deficite de medicamente, iar spitalele elene datorează 1,21 miliarde de euro producătorilor, potrivit Asociaţiei Elene a Companiilor Farmaceutice.

Unele companii, precum Novo Nordisk din Danemarca, cel mai mare furnizor de insulină la nivel mondial, a cerut de mult timp plata facturilor restante.

Alte companii, cum este GlaxoSmithKline din Marea Britanie, a anunţat că nu a schimbat termenii contractuali şi nu cere achitarea imediată a restanţelor.

Grupul elveţian Roche, cel mai mare furnizor mondial de medicamente oncologice, are o abordare nuanţată. Anul trecut, compania a recurs la un sistem de plată la livrare, pentru spitale. Politica nu se aplică în cazul unor produse esenţiale, ca cele pentru HIV sau pentru pacienţii cu transplante de organe.

Grecia reprezintă doar 1% din piaţa mondială a medicamentelor, dar poate avea un impact mai mare ca urmare a apartenenţei la Uniunea Europene.

Reducerea preţurilor în Grecia poate provoca scăderi automate în ţări mai bogate, prin practica preţului de referinţă la alte state, ceea ce industria vrea să evite.

Scăderea preţurilor medicamentelor în Grecia, în ultimii doi ani, a contribuit la revânzarea acestora de către comercianţii en-gros spre exemplu în Germania, unde preţurile sunt mai mari.

Sistemul este acceptat în UE pentru că ajută la menţinerea preţurilor din sistemele europene de sănătate la niveluri mai scăzute.

Producătorii sunt însă nemulţumiţi şi vor asigurări că un plan de aprovizionare de urgenţă, pe termen scurt, cu medicamente va include condiţia ca livrările să ajungă la pacienţii greci.

Între timp, mulţi pacienţi eleni au deja dificultăţi să obţină medicamentele prescrise, a declarat Apostolos Veizis, director de programe la organizaţia Medecins Sans Frontieres în Grecia.

Unul dintre motive este lipsa de lichidităţi a farmaciilor, iar un altul faptul că populaţia nu are bani să plătească costul de 10%-25% al reţetelor care nu este acoperit de sistemul de asigurări de sănătate.