Producătorii de medicamente generice vor să renunţe la 200 de oameni din cauza fiscalităţii sufocante

Producătorii de medicamente generice din România, reuniţi în Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), anunţă că vor disponibiliza peste 200 de angajaţi până la sfârşitul anului şi că tendinţa se va menţine în anii ce vin, din cauza regimului fiscal nesustenabil care descuajează producţia de medicamente. 
Cristina Şomănescu - mar, 07 oct. 2014, 09:57
Producătorii de medicamente generice vor să renunţe la 200 de oameni din cauza fiscalităţii sufocante

Producătorii care fac parte din APMGR asigură 8.000 de locuri de muncă în România şi contribuie cu circa 1,5% la PIB-ul României, prin impozite directe şi indirecte.

Printre producătorii de medicamente generice din România, membri ai APMGR, se numără: Actavis, AC Helcor, B. Braun Pharmaceuticals, Biofarm, Dr. Reddy’s, Desitin Pharma, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Glenmark Pharmaceuticals, Infomed Fluids, Krka, Labormed, Magistra CC, Medochemie, Sandoz, Terapia-Ranbaxy, Teva, Zentiva.

„Autoritaţile ar trebui să fie conştiente că industria locala nu este doar un furnizor de medicamente, ci şi un angajator strategic, care oferă locuri de muncă înalt calificate şi un contributor important la creşterea economică, în mod special prin creşterea potenţialului de export al industriei,” a declarat Laurenţiu Mihai, director executiv al APMGR.

Începând cu 2011, când a fost introdusă taxa clawback în actuala formulă de calcul, au dispărut de pe piaţă 1.332 de medicamente. Mai mult de jumătate dintre aceste medicamente dispărute (888 în total) erau medicamente cu preţ mai mic de 50 lei, iar 45% dintre ele erau fabricate în România. Prin dispariţia acestora şi utilizarea variantelor mai scumpe, sistemul public, dar mai ales pacienţii trebuie să plătească mai mult pentru acelaşi tratament.

„Dispariţia medicamentelor generice, accesibile ca preţ, are efecte grave pentru cele mai vulnerabile categorii sociale, dar afectează puternic şi economia românească, prin diminuarea producţiei locale”, a atras atenţia Laurenţiu Mihai.

Sectorul farmaceutic a fost prezentat ca un domeniu strategic pentru economia României, în cadrul Strategiei Naţionale pentru Competitivitate 2014-2020 şi, cu toate acestea, politicile publice în vigoare blochează dezvoltarea economică a acestui sector de producţie şi, în unele cazuri, împing spre insolvenţă companiile producătoare de medicamente generice.

În acest context, APMGR solicită autorităţilor să adopte de urgenţă o serie de măsuri care să faciliteze accesul pe piaţă al medicamentelor generice şi să înlăture barierele care blochează investiţiile în producţia locală. Printre acestea se numără:

Corectarea mecanismului de calcul al taxei clawback prin introducerea unui clawback diferenţiat pentru medicamentele generice şi reducerea nivelului actual al taxei de peste 20% trimestrial;
Modificarea mecanismului de stabilire a preţurilor medicamentelor de către Ministerul Sănătăţii prin renunţarea la dubla referenţiere (respectiv compararea preţului genericului atât cu cel al produsului original (maximum 65%), cât şi cu cel din cele 11 state de referinţă);
Introducerea unui sistem de monitorizare al prescrierilor şi a unei politici clare în privinţa prescrierii de medicamente compensate;
• Introducerea unor politici de încurajare a prezenţei şi volumului activităţilor locale de producţie ale industriei producătoare de medicamente generice, precum şi definirea adecvată a activităţilor de cercetare şi dezvoltare desfăşurate în facilităţi de profil din România.

Companiile membre APMGR au capacități de producție în București, Baia Mare, Cluj Napoca, Tîrgu Mureș și Timișoara, unde produc peste 1.500 de medicamente generice care acoperă toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice și antialergice, până la produse oncologice de înaltă clasă.

Te-ar mai putea interesa și
Autostrada Transilvania: A fost contestat rezultatul licitației pentru cel mai mare contract, cu Tunelul Meseș
Autostrada Transilvania: A fost contestat rezultatul licitației pentru cel mai mare contract, cu Tunelul Meseș
Italienii de la WeBuild au depus contestație după ce turcii de la Makyol au fost desemnați câștigători ai celui mai mare contract de autostradă, cel privind tronsonul de 41 de kilometri din......
Țiriac a primit ultima autorizație de la ANRE pentru un parc fotovoltaic din Prahova, făcut cu finanțare din PNRR
Țiriac a primit ultima autorizație de la ANRE pentru un parc fotovoltaic din Prahova, făcut cu finanțare din PNRR
O firmă controlată de Ion Țiriac a obținut de la Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) ultima autorizație ...
Andrei Cantaragiu, CEO City Garden Residence, care a investit 60 de milioane de euro în rezidențial: Pe termen lung, avem în vedere dezvoltări în zona centrală și de nord a Capitalei
Andrei Cantaragiu, CEO City Garden Residence, care a investit 60 de milioane de euro în rezidențial: Pe termen lung, avem ...
Dezvoltatorul City Garden, deținut de un grup de companii cu capital din Asia și care a investit pe plan local 60 de milioane ...
Revolut: Micile afaceri românești, în special cele din retail și domeniul medical, încep să renunțe la băncile tradiționale
Revolut: Micile afaceri românești, în special cele din retail și domeniul medical, încep să renunțe la băncile tradiționale
Revolut Business arată într-un studiu că tot mai multe companii se orientează spre fintech-uri, în defavoarea băncilor ...