Producătorii de ţigări încep să distrugă milioane de pachete. Motivul: întârzierea transpunerii Directivei europene

Economica.net
28 05. 2017
tigari_tutun_fumat_2234506700000_18585400
„În România, deşi sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la buget, Guvernul anterior a lăsat o întreagă industrie la mâna activiştilor antitutun şi a unui expert cât se poate de părtinitor din Ministerul Sănătăţii, mânaţi cu toţii de ideologia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Aceştia au urmat o agenda paralelă, întârziind transpunerea Directivei europene a tutunului. Din această cauză, comercianţii au avut la dispoziţie numai şase luni, în loc de un an, pentru lichidarea stocurilor de produse anterioare, iar milioane de pachete au devenit neconforme prin efectul unei legi întârziate şi nu pentru că produsele ar fi improprii pentru consum. Circa 70.000 de comercianţi au achiziţionat produse pe care nu le mai pot vinde, fiind pasibili de amenzi de până la 100.000 lei. În prezent, producătorii au demarat retragerea produselor, în vederea distrugerii, iar pentru produsele distruse vor trebui recuperate de la buget accizele plătite”, se arată în comunicat.

Ea a amintit că presa a preluat de curând un studiu potrivit căruia încheierea Convenţiei Cadru, în vigoare din 2005, a contribuit la reducerea ratei fumatului cu 2,5% la nivel global, în 10 ani. 

‘Aceasta scădere este, însă, echivalentă cu reducerea consumului în mod natural, indiferent de recomandările Convenţiei. Dar fondurile uriaşe alocate campaniilor antifumat şi politicii de promovare a propunerilor extreme, ca instrument de propagandă şi PR, fără a aduce vreun beneficiu sănătăţii publice, trebuie justificate într-un fel. Aşa se face că, deşi oamenii mor de subnutriţie, de tuberculoză sau în urma contactării unor infecţii intraspitaliceşti, prioritatea numărul unu a OMS e combaterea  fumatului şi demonizarea industriei tutunului. După cum poate observa orice om lucid, neintimidat de statistici la comandă, desfăşurăm o activitate legală şi plătim taxe într-un mediu dominat de activism ipocrit. Însă lumea a început să se întrebe deja cât de etică este influenţarea politicii OMS de către finanţatori ca Bill Gates sau Michael Bloomberg, proaspăt desemnat ambasador OMS, om de afaceri care îşi optimizează veniturile fiscale, plătind mai puţine taxe guvernului SUA, prin fundaţia cu acelaşi nume, finanţând ONG-uri şi programe antitutun în ţările din lumea a treia sau în ţările mai sărace, inclusiv România şi Moldova’, a mai arătat Lazăr. 

Conform JTI, Organizaţia Mondială a Săntăţii a creat o cultură a cenzurii şi a excluderii. 

‘În cadrul ultimei conferinţe OMS a Părţilor din Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului (CCCT), dezbaterile ‘deschise’ au avut loc în spatele uşilor închise, fără jurnalişti şi fără public. Această abordare contravine flagrant principiilor fundamentale ale Naţiunilor Unite, din care OMS face parte. Orice persoană sau organizaţie care se consultă cu oricine din sectorul tutunului, inclusiv reprezentanţii guvernului şi experţii acreditaţi în domeniu, se află în vizorul OMS. Mai mult, OMS pune presiune şi pe alte organizaţii, în special Agenţii ale Naţiunilor Unite, solicitându-le să adopte aceeaşi abordare dogmatică. În consecinţă, nu este o surpriză că cei trei candidaţi la conducerea OMS au avut ca temă principală a campaniilor lor transparenţa. Ne aşteptăm ca noul Director general să pună capăt acestei culturi a secretomaniei’, se mai spune în document. 

În mod regretabil, informează JTI, conducerea OMS s-a rupt de realităţile lumii înconjurătoare şi a făcut din lupta împotriva fumatului, dar mai ales împotriva industriei tutunului, cel mai important scop al activităţilor sale. 

‘Intimidând cultivatorii de tutun şi guvernele, astfel încât să-i fie urmate orbeşte tacticile de excludere, OMS a periclitat multe programe, care îndeplinesc Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Naţiunilor Unite, menite să îmbunătăţească viaţa cultivatorilor din ţările sărace. Este esenţial ca noua conducere a OMS să recunoască experienţa valoroasă, resursele şi rigurozitatea pe care companiile legale pot şi ar trebui să le pună la dispoziţia comunităţilor în mijlocul cărora îşi desfăşoară activitatea’, menţionează sursa citată.

Articole recomandate