Producătorii europeni de medicamente susţin că acest angajament va contribui la asigurarea unui acces mai rapid şi mai echitabil la medicamente pentru milioane de pacienţi din întreaga Europă, scrie Agerpres.
„Prin reducerea timpului necesar pentru depunerea solicitărilor pentru preţ şi rambursare în toate cele 27 de state membre UE, prin creşterea transparenţei cu privire la bariere şi întârzieri la acces, prin crearea unui sistem mai echitabil de stabilire a preţurilor, prin adoptarea unui sistem eficient UE de evaluare a eficienţei şi prin schimb de informaţii cu privire la implementarea noilor mecanisme de stabilire a preţurilor, credem că împreună putem crea o modificare radicală în ceea ce priveşte accesul la medicamente pentru pacienţii din întreaga Europă”, a declarat directorul general de la EFPIA, Nathalie Moll.
Potrivit EFPIA, pacienţii au în continuare timpi de aşteptare dramatic diferiţi pentru a accesa noi medicamente în toată Europa, de exemplu germanii le primesc în medie în 4 luni (133 de zile), în timp ce pacienţii din România trebuie să aştepte 2,5 ani (899 de zile).
Studiului anual WAIT, lansat săptămâna trecută de Federaţia Europeană a Asociaţiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA), arată că România se menţine pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte timpul de aşteptare a pacienţilor pentru a avea acces la medicamente de ultimă generaţie.
În România, din 160 de medicamente inovatoare aprobate de Agenţia Europeană a Medicamentului în perioada 2017 – 2020, doar 38 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate şi gratuite până la 1 ianuarie 2022. Germania a introdus la compensare 147 de medicamente, Italia 127, Slovenia 78, Bulgaria 49, iar Ungaria 65. Astfel, rata de disponibilitate a medicamentelor de ultimă generaţie pentru pacienţii români, în sistem de compensare, este de doar 24%.
Potrivit datelor studiului, timpul de la aprobarea pentru punerea pe piaţă dată de Agenţia Europeană a Medicamentului până la accesul unui nou medicament pe piaţa din România în sistem de compensare este de aproximativ 30 de luni (899 zile), în creştere faţă de raportul anterior (883 de zile), în timp ce alţi europeni au acces imediat sau în câteva luni (Germania 133 de zile, Italia 429, Bulgaria 764).
Principalele cauze ale întârzierilor sunt timpul de aşteptare până la depunerea dosarului de rambursare (aşteptarea ca alte ţări să decidă rambursarea), procesul fără termene clare al elaborării şi publicării Listei medicamentelor rambursate şi al protocoalelor terapeutice, un sistem de evaluare a medicamentelor care nu valorizează inovaţia şi resurse umane subdimensionate în departamentul responsabil din cadrul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), care fac faţă cu greu şi cu mult efort dosarelor depuse de companiile farmaceutice.
Federaţia Europeană a Asociaţiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA) preconizează că angajamentul asumat luni de producătorii de medicamente, acela de a solicita acces naţional (în toate ţările UE cât mai curând posibil şi nu mai târziu de doi ani de la autorizarea de reglementare) va creşte disponibilitatea medicamentelor şi va reduce timpul de aşteptare – de exemplu cu 4 până la 5 luni în mai multe ţări, cum ar fi Polonia (-129 de zile) şi România (-155 de zile).