„În ultimă instanţă, industria de apărare are nevoie de comenzi. Noi facem investiţii anticipat, dar există limite. Este regretabil că se tărăgănează” comenzile, spune în interviu şeful filialei germane a consorţiului MBDA, Thomas Gottschild. Deşi există progrese, Germania „are încă un mare potenţial de a cumpăra armament, şi mai repede”, a indicat acesta.
Cât despre rachetele de croazieră Taurus, pe care cancelarul german Olaf Scholz refuză să le transfere Kievului, în pofida insistenţelor Ucrainei şi ale unor membri ai coaliţiei sale de guvernare, mai ales lidera Verzilor şi ministru de externe Annalena Baerbock, reprezentantul MBDA a afirmat că aceasta este o decizie politică pe care el nu o comentează, dar a semnalat că infrastructura de producţie pentru aceste rachete existentă la fabrica de la Schrobenhausen (în sudul Germaniei) este pregătită să reia procesul de fabricare, dar cu condiţia să existe comenzi.
În respectiva fabrică au fost produse cele circa 600 de rachete Taurus aflate în dotarea armatei germane, dar după livrarea acestora producţia a fost oprită, din lipsă de comenzi. Thomas Gottschild a insistat astfel că pentru companiile din industria militară întreruperea producţiei reprezintă o mare provocare, întrucât adesea nu-şi pot permite din punct de vedere economic să menţină liniile de producţie, situaţie valabilă şi în cazul producţiei cu un volum redus care implică o creştere a costurilor ca efect al diminuării economiilor de scară.
De asemenea, mai explică reprezentantul MBDA, dacă această companie ar primi noi comenzi pentru rachete Taurus, deşi liniile de producţie pot fi reactivate, mai este nevoie şi ca furnizorii de componente să se reorganizeze, inclusiv prin achiziţia materiilor prime necesare. Există aşadar un timp de aşteptare şi industria de apărare „nu poate face miracole” pentru a onora comenzi de pe o zi pe alta, a argumentat Thomas Gottschild. „De aceea, în discuţiile cu polticienii insistăm cât de mult depindem de planificarea comenzilor. Industria de apărare are nevoie de comenzi pe termen lung pentru a avea în viitor capacităţi de asemenea pe termen scurt”, a explicat acesta.
Germania a alocat Apărării în anul 2023 numai 1,57% din PIB, sub ţinta NATO de minim 2%. Cu toate acestea, Germania este, după SUA, a doua ţară în clasamentul ajutorului militar oferit Ucrainei după invazia rusă, cu o contribuţie de 17,7 miliarde de euro, potrivit datelor Institutului Kiel.
Cancelarul Scholz refuză să includă în ajutorul militar destinat Ucrainei rachete Taurus, motivând că armata ucraineană nu le poate folosi singură, prin urmare ar fi nevoie de implicarea directă a militarilor germani în operaţiunile de direcţionare a rachetelor către ţintele ruseşti şi în alte sarcini legate de operarea sistemelor, la fel cum procedează militarii englezi şi francezi cu rachetele Storm Shadow/Scalp furnizate Ucrainei.