Producţia de cereale a României a crescut anul trecut cu 24,3%, locul 5 în UE
Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe – grâu, porumb, orz, orzoaică şi ovăz – a crescut de la 5,04 milioae hactare în 2010 la 5,24 milioane hectare.
Producţia de grâu a însumat 7,1 milioant tone, de la 5,81 milioane tone în 2010, obţinută de pe o suprafaţă de 1,92 milioane ha, mai mică decât cea din anul trecedent, de 2,16 milioane ha.
România s-a situat astfel pe locul cinci în UE, atât din punct de vedere al suprafeţei cultivate, cât şi al productiei obţinute la grâu, şi pe locul nouă din punct de vedere al randamentului.
În ceea ce priveşte porumbul boabe datele INS arată o producţie de 11,6 milioane tone, de la puţin peste 9 milioane tone în 2010, obţinută de pe 2,6 milioane ha, de la 2,09 milioane ha cu un an în urmă.
România s-a situat pe primul loc în UE după suprafaţa cultivată cu porumb, iar la producţie ocupă locul al doiela, după Franţa, datorită unui randament inferior. De altfel, randamentul la porumb realizat de România este mai mic decât al celorlalte ţări din Uniune, notează INS.
Datele sunt cuprinse în cercetarea statistică „Producţia agricolă vegetală la principalele culturi, în anul 2011”, realizată de INS.
Anul 2010 a fost unul mediu din punct de vedere al recoltei, iar 2011 unul foarte bun, ca urmare a condiţiilor meteorologice favorabile.
Agricultura este unul dintre domeniile care influenţează într-o mare măsură Produsul Intern Brut.
Creşterea economică de anul trecut, de exemplu, de 2,5%, a fost susţinută în principal de evoluţia din agricultură, cu un plus de 11,3%, şi industrie, domeniu care a înregistrat un avans de 5%.
Comisia Naţională de Prognoză estimează că producţia agricolă va fi la fel de bună şi în 2012, contribuind la creşterea PIB, cu 1,7%.
INS arată, totodată, că producţia de floarea soarelui a crescut, de asemenea, la 1,8 milioane tone, faţă de 1,2 milioane tone în 2010.
„Floarea soarelui se numără printre culturile cu tradiţie în România. Din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu floarea soarelui în anul 2011, România s-a situat pe primul loc în rândul statelor membre. Producţia realizată, în anul 2011, a clasat România pe locul doi după Franţa, ca urmare a randamentului mai mic cu 5,3% faţă de randamentul mediu al Uniunii Europene”, potrivit INS.
A scăzut, însă, producţia de sfeclă de zahăr, cu 22,4%, la 650 tone, în principal din cauza reducerii suprafeţei cultivate (-13,6%) şi a randamentului la hectar (-10,2%).
La cartofi producţia a fost mai mare cu 25,2% faţă de 2010, respectiv de 4,1 milioane tone, datorită creşterii randamentului la hectar (+24,2%) şi a suprafeţei cultivate (+0,8%).
România ocupă locul trei în UE, după suprafaţa terenurilor cultivate cu cartofi, după Polonia şi Germania, şi locul şase la producţie (după Germania, Polonia, Olanda, Franţa şi Regatul Unit), datorită randamentului inferior, care a reprezentat numai 55,8% din randamentul mediu al Uniunii Europene.
În ceea ce priveşte legumele, INS a notat o producţie mai mare cu 6%, datorită creşterii producţiilor medii la hectar. Producţiile au fost mai mari la: tomate (+14,6%), morcovi (+10,9%), ceapă (+7%), varză (+4,5%), ardei (+2,5%) şi mai mici la pepeni verzi şi galbeni (-4,1%) şi castraveţi (-1,7%).
În anul 2011, producţia de struguri a crescut cu 18,9%, datorită în principal creşterii randamentului la hectar, atât la plantaţiile de vii altoite (+13,2%), cât şi la plantaţiile de vii hibride (+31%). Suprafaţa cultivată a fost mai redusă cu 0,6% faţă de anul 2010.
Producţia de fructe din livezi a crescut cu 1,5% faţă de anul precedent. Pe principalele specii de pomi fructiferi producţia a înregistrat creşteri la caişi-zarzări de 4 ori, cireşi-vişini (+42,9%), peri (+40%), meri (+0,5%) şi scăderi la pruni (-9,8%). Suprafeţele cultivate cu principalele specii de pomi fructiferi s-au menţinut la nivelul anului precedent la: meri, cireşi-vişini, caişi-zarzări şi au scăzut la peri (-20%), pruni (-1,4%).
Cercetarea INS a fost efectuată pe baza unui eşantion reprezentativ la nivel naţional, regiuni de dezvoltare şi judeţe. Volumul eşantionului a fost de 60.000 exploataţii agricole, din care 26.447 exploataţii agricole cu personalitate juridică şi 33.553 exploataţii agricole individuale. Intervalul de încredere a fost de 95% (marja de eroare ±5%).