Producţia de energie nucleară în UE a scăzut în 2022, inclusiv în România

Conform acestor date, este vorba de cea mai mică cantitate de energie electrică nucleară produsă de ţările UE după anul 1990, când au început să fie colectate date cu privire la acest indicator. În pofida scăderii, centralele nucleare au fost responsabile pentru mai mult de o cincime (21,8%) din producţia totală de electricitate în UE.

Această scădere a fost cauzată în mare parte de lucrările de mentenanţă şi reparaţii efectuate în Franţa, cel mai mare producător european de energie nucleară. Anul trecut, reactoarele nucleare din Franţa au produs cu 84.630 de GWh de electricitate mai puţin decât în 2021 (o scădere de 22% de la un an la altul). În plus, în ultima zi din 2021, Germania a închis permanent trei dintre reactoarele sale nucleare, astfel că producţia sa de electricitate din surse nucleare a scăzut de la 69.130 GWh în 2021, până la 34.709 GWh în 2022.

La finele anului 2022, în Uniunea Europeană funcţionau 103 reactoare nucleare, comparativ cu 106 la finele lui 2021.

În cazul României, cele două reactoare de la Cernavodă au produs în 2022 o cantitate de 11.098 GWh, în scădere faţă de 11.284 GWh în anul 2021. Producţia de energie nucleară a României este mai mică decât cea a Cehiei, Slovaciei, Ungariei şi Bulgariei. În UE, singurele state membre cu o producţie de energie nucleară mai mică decât România sunt Ţările de Jos şi Slovenia.

La nivelul UE, Franţa a produs jumătate din toată energia nucleară a blocului comunitar (48,4% sau 294.731 GWh), urmată de Spania (9,6% sau 58.590 GWh), Suedia (8,5% sau 51.944 GWh) şi Belgia (7,2% sau 43.879 GWh). Împreună aceste patru ţări au produs împreună 73,7% din energia nucleară a blocului comunitar.

Franţa a rămas şi ţara UE cu cea mai mare dependenţă de energia nucleară, care în 2022 a fost responsabilă pentru 62,8% din producţia totală de electricitate. Singurul alt stat membru unde mai mult de jumătate din electricitate a fost produsă în centrale nucleare este Slovacia (60,2%). La polul opus, Ţările de Jos (3,4%) şi Germania (6%) au cea mai mică pondere a energiei electrice produse în centrale nucleare.

În perioada cuprinsă între 1990 şi 2022, la nivelul UE se pot distinge două tendinţe diferite în ceea ce priveşte energia nucleară. Începând din 1990 şi până în 2004, producţia totală de electricitate produsă la centralele nucleare din UE a crescut cu 26,9% până la un vârf de 928.438 GWh în 2004, odată cu creşterea numărului de reactoare care au intrat în funcţiune.

Între 2004 şi 2006 producţia totală de energie nucleară în UE s-a stabilizat, pentru ca între 2006 şi 2022 să scadă cu 33,4%.

Contrar tendinţei generale la nivelul UE, între 2006 şi 2022 şase ţări şi-au majorat producţia de energie nucleară: România, care a început să producă energie nucleară în 1996, a avut cea mai mare creştere (96,9%), urmată de Ţările de Jos (19,8%), Cehia (19,1%), Ungaria (17,5%), Finlanda (10,6%) şi Slovenia (1%).

În aceeaşi perioadă, în restul ţărilor producţia de energie nucleară a scăzut. Lituania şi-a închis definitiv reactoarele nucleare în 2009. Germania a avut cea mai mare diminuare a producţiei de energie nucleară (minus 79,3%), urmată de Franţa (minus 34,5%), Suedia (minus 22,5%), Bulgaria (minus 15,6%), Slovacia (minus 11,6%), Belgia (minus 5,9%) şi Spania (minus 2,6%).