Producţia de energie regenerabilă din România a ajuns la un record istoric

Astfel, în primele 11 luni din 2013 au fost instalate proiecte regenerabile cu o capacitate de peste 1.400 de MW, care s-au adăugat la cei 2.335 de MW care erau în sistem până la acea dată.

Prin urmare, 2013 va rămâne în istoria sectorului energetic românesc drept anul când s-au instalat cele mai multe proiecte de electricitate din surse regenerabile.

Cel mai spectaculos salt a fost înregistrat în domeniul energiei fotovoltaice, unde existau la finele lunii noiembrie 2013 proiecte de 740 de MW, de 15 ori mai mult decât la sfârşitul anului 2012, când existau panouri fotovoltaice de doar 49 de MW.

În privinţa eolienelor, proiectele au ajuns la 2.459 de MW, faţă de 1.822 de MW la finele anului 2012.

În sistem mai există microhidrocentrale de 505 de MW, faţă de 405 MW în decembrie 2012, şi centrale pe biomasă de 53 de MW, faţă de 40 de MW în 2012.

Însă avântul luat de investiţiile în producţia de energie din surse regenerabile va frâna în acest an, după ce Guvernul a decis să reducă subvenţiile sub forma certificatelor verzi pe care le vor primi proiectele noi. Potrivit Hotărârii de Guvern 994/2013, publicată în Monitorul Oficial din 16 decembrie, noile proiecte care intră în sistem de la 1 ianuarie 2014 primesc mai puţine subvenţii.

De ce s-au redus subvenţiile

După boomul din 2013, continuarea dezvoltării acestei pieţe ar fi însemnat şi o creştere spectaculoasă a facturilor plătite de consumatorii finali.

Aceasta deoarece schema de susţinere a energiei regenerabile înseamnă acordarea de certificate verzi producătorilor, pe care aceştia le vând pe o piaţă specializată, unde obţin astfel un venit în plus faţă de preţul propriu-zis al energiei. Furnizorii clienţilor finali sunt obligaţi să cumpere un anumit număr de certificate verzi şi transferă în factura finală costurile cu achiziţia certificatelor.

Prin urmare, consumatorii finali, respectiv populaţia şi industria, sunt cei care plătesc aceste subvenţii. Iar înmulţirea proiectelor de energie regenerabilă înseamnă, prin urmare, facturi mai mari.

Ne-am atins deja ţinta pentru 2020

România a instituit această schemă întrucât şi-a asumat ca 24% din consumul său intern brut de energie să provină din surse regenerabile în anul 2020, faţă de 17%, cât era în 2005. Oficialii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) au anunţat încă din luna noiembrie 2013 că România şi-a atins deja ţinta şi că este cazul să mai taie din subvenţii.

Schema promovată de România până anul trecut era cea mai generoasă din UE. Potrivit acesteia, producătorii de energie eoliană primeau două certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în reţea, cei din sectorul fotovoltaic beneficiau de şase certificate, iar cei care deţineau microhidrocentrale primeau trei certificate verzi.

Aceste subvenţii, aplicate din 2011, au atras ca un magnet mii de proiecte, aşa că piaţa a luat o amploare deosebită, sectorul energiei verzi fiind singurul unde s-au investit miliarde de euro în ultimii ani. Potrivit Asociaţiei Producătorilor de Energie Eoliană (RWEA), investiţiile în sector au depăşit 4,5 miliarde de euro.

Revenind la impactul subvenţiilor în preţul final, acest boom a dus şi la o creştere spectaculoasă a facturii, iar oamenii s-au trezit că plătesc, pe lângă preţul propriu-zis al energiei, încă 10% pentru certificatele verzi. În cazul industriei, ponderea certificatelor verzi este şi mai mare, întrucât consumul de energie este superior.

Cum s-au redus subvenţiile

Pentru a tempera creşterea facturilor, Guvernul a decis, la 1 iulie 2013, să amâne pentru perioada 2017-2020 acordarea unui număr de certificate verzi.

Astfel, proiectele fotovoltaice primesc doar patru certificate verzi pe MWh, faţă de şase certificate, ca până acum. Proiectele eoliene beneficiază de doar un certificat din două, iar microhidrocentralele, de două certificate din trei, cum era până în prezent.

În plus, noile proiecte care intră în sistem după 1 ianuarie 2014 primesc din start mai puţine subvenţii. Potrivit Hotărârii de Guvern 994/2013 din decembrie, parcurile fotovoltaice noi mai primesc doar jumătate din subvenţiile de până acum, respectiv trei certificate din şase.

În cazul parcurilor eoliene, numărul certificatelor se reduce cu 0,5 certificate până în 2017 şi 0,25 certificate începând cu anul 2018. Prin urmare, noii investitori vor beneficia de doar 1,5 certificate verzi până în 2017 şi de 1,75 certificate, din anul 2018.

De asemenea, microhidrocentralele primesc şi ele cu 0,7% mai puţine certificate verzi pe MWh, respectiv doar 2,3 certificate pentru centralele noi.