Producţia de gaze a Petrom tot scade. Ce va urma în acest an
Producţia de gaze a Petrom din ultimul trimestrual anului trecut a fost de 84.000 de barili echivalent petrol (bep) pe zi, în scădere cu 3,4% faţă de nivelul din trimestrul anterior (87.000 bep), cât şi faţă de ultimul trimestru al anului 2017, cu 8,7% (92 mlioane bep/zi).
Şi producţia de ţiţei a scăzut, chiar dacă ceva mai puţin (72.000 bep faţă de 74.000, respectiv 73.000 bep), ceea ce face ca producţia totală de hidrocarburi a companiei, de 156.000 bep/zi să mai redusă cu 2,5% faţă de trimestrul anterior şi cu 5,4% faţă acelaşi trimestru in 2017.
În acest an, compa nia trebuie să plătească o taxă pe cifra de afaceri de 2% pentru fiecare activitate licenţiată de ANRE (producţie şi furnizare de gaze, producţie şi furnizare de energie electrică) aferentă afecerilor de anul trecut. În plus, potrivit aceleiaşi OUG 114/2018 care introduce aceste taxe, şi Petrom şi Romgaz sunt obligate să vândă gazul extras din ţară (în cazul Petrom inclusiv cel extras acum din Marea Neagră), la preţul plafonat de stat de 68 de lei/MWh, mult sub preţul pieţei (95 de lei preţul calculat de BRM pentru gazul intern în decembrie) şi şi mai mult sub cel de import. Asta în condiţiile în care compania plăteşte redevenţa la preţul de la Central European Gas Hub (Austria).
După adoptarea OUG 114, compania a avertizat că este privată de resursele financiare pentru a investi în explorarea resurselor noi de gaze, ceea ce va conduce la scăderea producţiei şi creşterea importurilor.
Citeşte şi:
Efectul pervers al OUG 114: WIEE, firma care aduce gaz rusesc în România, anunţă clienţii că le-a scumpit deja gazele cu 2% – surse
“Una din măsurile propuse este plafonarea preţului gazelor naturale la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani. Atragem atenția că stabilirea în mod artificial a unui preț la care producătorii sunt obligați să comercializeze gazele încalcă regulile Uniunii Europene privind piața liberă, distorsionează concurenţa, discriminează producătorii români faţă de importatori și poate avea consecințe grave asupra aprovizionării cu gaze”, spune Petrom, care indică două efecte ale acestei măsuri. Primul este acela că producția de gaze din România ar scădea în următorii ani ca urmare a reducerii investițiilor, în condiţiile în care prețul stabilit artificial la 68 de lei/MWh pune în pericol proiecte importante de investiții din domeniu. Al doilea este acela că importurile de gaze ar crește, cu impact puternic asupra securității energetice a României și cu creșterea prețului la gaze în viitor”, a anunţat compania.
“În lipsa investiţiilor, producţia internă de gaze naturale este de așteptat să scadă în mod abrupt, iar diferenţa ar fi acoperită de importuri suplimentare de gaze, care sunt semnificativ mai scumpe. Potrivit estimărilor OMV Petrom, în lipsa oricăror investiții, importurile ar putea crește până la 40%-50% din consum în 2030 (față de approx. 10% în prezent), din cauza scăderii producției naționale”, arăta Petrom.
Decizie finală de investiţii în Marea Neagră, în acest an
Singura veste bună ar putea veni dinspre Marea Neagră. În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de ExxonMobil şi OMV Petrom, unde s-au descoperit reserve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi.
Amânată în 2018, din cauza adoptării cu întîrziere a legii offshore, care a crescut taxarea şi a impus obligaţii de tranzacţionare a viitorului (potential) gaz din Marea Neagră, decizia finală de investiţie în perimetrul Neptun Deep trebuia luată în acest an, deşi pănă acum, oficialii Petrom s-au ferit să prezinte un calendar.