Producţia de miere va fi sub 70% din media anuală înregistrată în România. Preţurile ar putea creşte cu 10-15%

‘Cred că producţia totală de miere din acest an va fi sub 70%, între 60 şi 65%, faţă de media anuală de 20.000 – 22.000 de tone. Estimez că în 2014 vom face între 14.000 şi 16.000 de tone de miere. Totul depinde însă şi de ce vom obţine în această perioadă la floarea soarelui. Scăderea producţiei va avea efecte şi asupra preţului mierii la raft, mai ales că deja a crescut preţul de achiziţie, la salcâm cu peste 35%, iar la mierea polifloră undeva cu 15-20%. Preţul mierii la raft va creşte, probabil, cu cel mult 10-15%, dar mai spre toamnă. Sunt şi puţin sceptic pentru că la noi consumul de miere este încă foarte redus şi dacă se mai scumpeşte vom avea un consum şi mai redus’, a declarat pentru AGEPPRES preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACAR), Ioan Fetea.

Acesta a precizat că situaţia cea mai ‘tragică’este la mierea de salcâm, care s-a făcut sub 20% din media anuală, iar la rapiţă între 70 şi 80%. Speranţa apicultorilor vine din culturile de floarea-soarelui, mai ales pe partea de sud a ţării, aceasta asigurând cel puţin 30% din producţia de miere a României.

‘S-a făcut ceva miere la rapiţă, 70-80 de procente din producţia medie anuală, dar la salcâm nu avem nici 20% din cauza secetei exagerate de anul trecut, dar şi din această iarnă. Este afectată toată Transilvania, vestul şi sud-estul ţării. De asemenea, în sud s-au suprapus şi ploile cu perioada de înflorire. A rămas doar Moldova, care la salcâm face undeva între 15-20% din producţia anuală pe total ţară. Teiul a fost compromis în vestul ţării, în Caraş Severin, în judeţele din centrul ţării, tot din cauza secetei şi a temperaturilor scăzute din timpul nopţii, dar mai sunt acum ceva recolte mărunte în Moldova. La floarea soarelui, în vest, este compromisă producţia mai mult de 50%. Să vedem ce vom face în sud la floarea soarelui, care a început bine, şi care ne-ar putea salva ca să nu fim pe pierdere anul acesta. Trebuie să rezolvăm măcar rezerva de iernare şi să avem câteva kilograme în plus pentru extracţie’, a explicat şeful ACA.

Deşi familiile de albine au ieşit cu bine din iarna destul de uşoară, reprezentantul apicultorilor afirmă că se confruntă cu depopularea, mai ales la salcâm ‘pentru că nu a fost cules în iunie şi acum sunt zone unde se dă sirop pentru a păstra şi menţine familiile de albine’.

În ceea ce priveşte Legea Apiculturii, Ioan Fetea susţine modificarea unor reglementări privind deplasarea în pastoral pentru a evita abuzurile, iar în acest sens a fost depus un proiect la minister.

‘Pe lângă producţia slabă ni s-au pus oprelişti şi în a avea acces la unele zone melifere. Acum Consiliile Locale autorizează deplasarea în pastoral în arealul dânşilor şi astfel s-au făcut abuzuri la presiunea apicultorilor locali. Am avut peste 60 de sesizări din 25 de judeţe. Încercăm să modificăm acest regulament, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Parlamentul, pentru că aspectul cel mai important al unei stupine este culesul, baza maliferă, iar dacă nu există şi nu se poate folosi, vorbim degeaba. Am depus un proiect la minister (MADR n.r.) şi vrem să vedem dacă va fi agreat. Ideal ar fi să-l avem până în primăvară’, a mai adăugat preşedintele ACA.

Nu în ultimul rând, Fetea consideră că noul PNDR 2014-2020 este inexistent pentru apicultură întrucât criteriile de performanţă au crescut de şase ori pentru a putea accesa fonduri europene în timp ce pentru alte specii creşterea a fost de numai 1,5 ori.

‘Noul PNDR pentru apicultură este inexistent întrucât criteriile de performanţă pe care trebuie să le realizeze un apicultor pe exploataţie pe măsura 121- tineri fermieri au crescut de şase ori, faţă de alte specii unde au crescut numai de 1,5 ori. În vechiul program, pentru suma maximă de 40.000 de euro, apicultorii aveau nevoie de mai puţin de 200 de familii de albine. Acum, ca să iei plafonul maxim de 50.000 de euro din noul program trebuie să ai peste 1.000 de familii de albine. Suntem oropsiţi şi din acest punct de vedere’, a adăugat şeful ACA.

Potrivit datelor anunţate de ACA, producţia de miere din 2013 a fost în jurul a 18.000 de tone, preţurile fiind comparabile cu cele din 2012.

România deţine, în prezent, 1,47 milioane de familii de albine.

La nivelul Uniunii Europene, consumul de miere se cifrează, în medie, între 1,5 şi două kilograme/cap de locuitor, în ţări precum Olanda, Belgia şi Germania, iar în România de numai 500 de grame/locuitor.

Asociaţia Crescătorilor de Albine din România este o asociaţie înfiinţată din 1958, singura cu acoperire naţională, care are 40 de filiale judeţene şi societăţi comerciale de desfacere pentru aprovizionarea apicultorilor cu toate echipamentele şi materialul genetic necesar.

Din cei 36.000 – 40.000 de apicultori la nivel naţional, aproape 60% sunt membri ai ACA, iar 65% din efectivele de albine sunt deţinute de aceştia.