Producţia de petrol a României a scăzut cu 1,9% în 2014, apoi cu 5,4% în 2015 şi va scădea în acest an cu alte 0,8%, potrivit datelor Comisiei Naţionale de Prognoză. Trendul se va inversa însă de anul viitor şi se va menţine, potrivit aceleiaşi surse. În 2017, producţia de petrol va creşte cu 1,6% faţă de acest an, iar acest procent de creştere se va păstra şi în anul 2018 şi 2019. Astfel, dacă în acest an producţia României va ajunge la 3,71 milioane tep (tone echivalent petrol), în 2019 aceasta va fi de 3,89 milioane tep.
Mult mai accentuată va fi creşterea importurilor de ţiţei procesat în rafinăriile româneşti. Dacă în acest an importurile de ţiţei vor creşte cu 3,1%, anul viitor creşterea va fi de 4%, iar în 2018 şi 2019 creşterile anuale vor fi de 3,8, repectiv 3,7%. Astfel, dacă în acest an, importurile vor fi de 6,8 milioane tep în 2019 acestea vor ajunge la 7,61 milioane tep.
În momentul de faţă, ponderea petrolului în totalul producţiei de energie primară este de 14,5%. Ea va creşte usor, până la 14,7%, în 2019. În ceea ce priveşte importurile, ţiţeiul ocupă acum 58,6% din totalul importurilor de resurse energetice primare, iar ponderea lui va creşte până la 61,4% în 2019. România importă şi produse petroliere, care reprezintă acum 24,6% din totalul importurilor de resurse energetice primare. Ponderea lor va scădea până la 23% în 2019.
România are în momentul de faţă trei rafinării operaţionale, Petrobrazi (deţinută de Petrom), Petromidia (deţinută de firma kazahă KazMunaiGas) şi Petrotel, a ruşilor de la Lukoil, cu o capacitate totală de rafinare de circa 11,7 milioane de tone pe an. Doar prima dintre ele procesează exclusiv petrol extras din România. Restul funcţionează cu ţiţei importat.