Producția de ulei de floarea-soarelui din România și-ar putea reveni după un an dificil. Există premisele ca prețurile să scadă

Bulgaria, Ungaria, România, Țările de Jos, Portugalia și Austria vor produce în acest an comercial ( care începe în octombrie 2023) mai mult ulei de floarea-soarelui decât anul trecut (octombrie 2022/septembrie 2023), procesatorii mizând pe marje mai bune, un interes mai mare din partea consumatorilor și a industriei. Prețurile la raft au mai scăzut, turiștii și-au reluat călătoriile astfel că și  contextul în care procesatorii își creionează bugetele este unul mai bun, ceea ce i-a făcut pe analiștii Departamentului pentru Agricultură al SUA ( USDA) să estimeze o creștere a producției europene de ulei la peste 4,2 milioane de tone , cu un procent mai mult decât în anul de producție 2022/2023.

Atunci uleiul de rapiță a fost foarte competitiv și luat o parte din cota de piață a uleiului de floarea-soarelui. Majoritatea statelor membre ale UE au folosit mai puțin ulei de floarea-soarelui, Franța, Italia și Germania înregistrând reduceri mai mari, urmate de România, Austria și Republica Cehă.

În anul comercial 2022/2023, care se va termina luna aceasta, producția de ulei de floarea-soarelui a rămas  sub volumul din exercițiul financiar 2021/22, deși Bulgaria, Franța, Spania, Germania și Țările de Jos au raportat creșteri. Aceasta pentru că România, Ungaria, Italia, Portugalia, Austria și Polonia au avut pierderi ceea ce face ca producșia estimată să ajungă la  4,2 milioane de tone,  3,5 % mai mică decât în 2021/22.

În România, cei mai mari producători de ulei vegetal sunt Bunge și Expur.

Producția și importurile de ulei de floarea-soarelui cresc. Exporturile scad

Producția ceva mai mare, spun analiștii  USDA, nu va diminua însă importurile. Ucraina, Rusia și Moldova se așteaptă la recolte mai mari de semințe de floarea-soarelui, la o creștere a cantităților zdrobite și deci la un potențial de export îmbunătățit și competitiv din punct de vedere al prețului, cu efect benefic și asupra consumatorilor finali din UE.

USDA estimează o creștere a importurilor cu aproximativ 7-8% în 2023/2024 față de anul comercial 2022/23, până la 2,1 milioane de tone. Aceasta în condițiile în care în 2022/2023 care se va termina luna aceasta s-au importat în jur de 1,95 de milioane de tone, cu aproximativ 10 procente sub importurile din anul precedent. Analiștii cred că o mare parte din aceste importuri au fost reprezentate de ulei de floarea-soarelui brut din Ucraina, adus în UE pentru rafinare ulterioară. De aceea, cantitățile se reflectă  în exporturile mai mari ale UE, precum și în transporturile de tranzit.

În urma interzicerii importurilor de semințe de floarea-soarelui la începutul lunii mai în cele cinci țări din Europa de Est, inclusiv România,  Ucraina a început să exporte mai mult ulei de floarea-soarelui  decât semințe.

„Cu toate acestea, datele săptămânale ale serviciilor vamale ale UE arată că volumele importate din Ucraina au rămas în continuare mai mici decât în urmă cu un an pentru perioada mai-iulie 2023 față de 2022”, se menționează într-un raport USDA.

În același timp, cu referire la 2023/2024, disponibilitatea pentru export mai mare a mărfii din Marea Neagră ar putea reduce exporturile UE către piețele importante din Asia și Africa, în ciuda unor oferte interne mai bune. Cum UE are prețuri de export mai mari decât statele non-UE din Marea Neagră, avantajul este la Ucraina, Rusia, Moldova, ceea ce înseamnă că livrările statelor membre se vor diminua cu 14% față de anul comercial 2022/23.Totuși, volumele exportate de UE vor depinde de transporturile de tranzit din Ucraina și de capacitatea țării de a exporta către țări terțe din Asia și Orientul Mijlociu.

Pentru 2022/2023 se preconizează că exporturile sunt peste cele din 2021/22, datorită îmbunătățirii cererii de export către India, Irak și Regatul Unit și a bunei competitivități a prețului uleiului de floarea-soarelui din UE. Unele dintre țările care cumpărau tradițional ulei din Ucraina și-au reorientat cererea către produsele de origine UE, din cauza daunelor cauzate infrastructurii de export ucrainene. Exporturile mai mari includ, de asemenea, transporturi de tranzit și reexporturi de ulei ucrainean rafinat de rafinăriile din UE.

Ce se întâmplă cu producța de semințe de floarea-soarelui 

Anul de recoltă 2022/23 a adus fermierilor o producție slabă de semințe de floarea-soarelui, cu randamente medii scăzute de 1,89 tone la hectar, urmare a valurilor de căldură din timpul verii și de seceta din principalele țări producătoare. USDA estimează astfel că producția UE va ajunge la numai 9,3 milioane de tone, cu 1 milion de tone mai puțin decât anul anterior, deși suprafața cultivată a crescut de la 4,3 milioane de hectare la 4,9 milioane de hectare.

Se estimează astfel că importurile de semințe de floarea-soarelui vor atinge un maxim istoric de 1,95 milioane de tone din cauza exporturilor dinamice din Ucraina și Moldova.

Estimarea a fost revizuită în minus față de așteptările anterioare din cauza introducerii unei interdicții de import pentru anumite produse agricole ucrainene, inclusiv floarea-soarelui, în cinci țări din Europa de Est, printre care și România, la începutul lunii mai și celor mai recente date vamale ale UE privind importurile și datele pentru comerțul din octombrie 2022 până în mai 2023.

USDA  crede că cele mai recente avarii de infrastructură din Ucraina (porturile de la Marea Neagră, Cernomorsk și Odesa, și porturile dunărene Izmail și Reni) vor reduce capacitatea Ucrainei de export de semințe de floarea-soarelui către UE, în special către Europa Centrală sau de Vest, din cauza creșterii costurilor logistice.

Cât despre suprafața cultivată cu floarea-soarelui în UE în 2023/2024, aceasta a crescut până la 5 milioane de hectare ( de la 4,9 milioane de hectare în 2022/2023) datorită derogării de la cerințele UE privind terenurile în repaus, a costurilor de producție mai mici/rentabilitate mai mare în comparație cu culturile alternative (prețuri mai mici ale semințelor de plantare și cerințe mai mici de fertilizare în comparație cu porumbul și/sau rapița în perioadele de scumpire a inputurilor) și a interzicerii utilizării neonicotinoidelor la porumb.

Suprafața plantată a crescut în România, Ungaria și Franța, unde a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani. Această expansiune a depășit reducerile raportate în Spania, Germania și Polonia.  Este posibil însă ca suprafața care urmează să fie recoltată să scadă din cauza pierderilor cauzate de valurile de căldură extreme din timpul verii în anumite regiuni din Spania, România și Bulgaria. În prezent, se estimează că suprafața plantată va ajunge la 5,15 milioane de hectare, aproape la fel ca în sezonul precedent, în timp ce suprafața recoltată va fi de aproximativ 5 milioane de hectare, ușor peste cea din 2022/23.